Când tratamentul nu ajunge la timp, costul nu dispare, ci se mută către spital, care concentrează deja aproximativ 42% din cheltuielile totale de sănătate exact zona cea mai costisitoare a sistemului.
Această presiune trebuie privită și în contextul schimbărilor demografice: până în 2050, populația de vârstă activă din România este proiectată să scadă cu 23%, cu un impact estimat de aproximativ 1,9 miliarde de euro pe an asupra veniturilor fiscale. Sănătatea nu mai poate fi tratată doar ca o cheltuială curentă, ci este parte a unei ecuații mai largi de productivitate, participare la muncă și sustenabilitate fiscală.
Actualizarea listei de medicamente compensate de la începutul anului 2026 a fost un semnal pozitiv, care arată că progresul este posibil. Pentru a recupera însă decalajul acumulat în timp, este nevoie de continuitate și de un ritm susținut al progresului.
Despre provocările actuale, dar și despre direcțiile care pot contribui la îmbunătățirea accesului pacienților români la tratamente inovatoare, a vorbit Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM, într-un articol publicat de DC News, pe care îl puteți regăsi aici.