Stimate Domnule Prim-Ministru,
Ca urmare a declarațiilor pe care le-ați susținut la începutul Ședinței de guvern din data de 25 februarie 2015 și în spiritul deschiderii continue a Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente, vă solicităm organizarea de urgență a unui forum expert de dezbatere a situației actuale a finanțării sistemului de sănătate. Ne dorim un dialog obiectiv, fără presiuni, implicând toți partenerii de discuție relevanți, din domeniul medical, fiscal și al societății civile. În anticiparea acestei întâlniri, precum și pe fondul valului mediatic recent, vă rugăm să luați în considerare poziția Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) față de această situație.
În primul rând, vă asigurăm de faptul că, alături de respectarea drepturilor pacienților români de a avea acces la medicamente asemenea tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană, companiile farmaceutice membre ale asociației noastre au drept prioritate respectarea legislației în vigoare din România. Respectăm toate obligațiile fiscale impuse de către autoritățile române, deși ele au ajuns în momentul de față să pună o presiune uriașă asupra capacității noastre de operare. O suprataxă de 25% pe cifra de afaceri realizată în relația cu sistemul de asigurări de sănătate, alături de diferența de 4% generată de un curs valutar înghețat la nivelul anului 2012 înseamnă că prețul real al medicamentelor este cu 29% mai mic decât cel afișat în Catalogul național al medicamentelor.
În niciunul din statele Uniunii Europene companiile producătoare de medicamente nu participă la finanțarea cheltuielilor cu medicamente într-un cuantum atât de mare, cum se întâmplă în România.
În ceea ce privește comparația cu prețurile medicamentelor din Uniunea Europeană, procentul de 25% în plus la prețurile medicamentelor din România pe care l-ați menționat este neconform cu realitatea. Încă o dată, suntem deschiși dialogului constructiv pentru a clarifica toate aceste neînțelegeri.
Membrii asociației noastre sunt de acord cu alinierea prețurilor la medicamente cu prețurile din țările invocate de dumneavoastră, în condițiile legii. Dar în această situație, este onest, echitabil și obligatoriu ca statul să asigure companiilor producătoare de medicamente în România aceleași condiții ca cele existente în țările din Uniunea Europeană la care v-ați referit, respectiv eliminarea taxei clawback (care în acest an a ajuns la aproape 30% din cifra de afaceri a fiecărei companii producătoare de medicamente), calcularea prețului la medicamente utilizând cursul de schimb valutar folosit la alcătuirea bugetului pentru anul în curs (și nu cel din anul 2012, așa cum se întâmplă acum), actualizarea listei de medicamente în mod real și continuu, alocarea unui buget pentru medicamente la un nivel comparabil cu cel al țărilor Uniunii Europene la care v-ați referit precum și multe alte măsuri necesare a fi luate în cadrul unei politici raționale și corecte în domeniul medicamentului (nu așa cum s-a întâmplat în ultimii ani).
Toate aceste decizii trebuie luate cu mare atenție față de accesul pacienților români la medicamente, deorece scăderea prețurilor la medicamente sub nivelul existent la această dată va face medicamentele din România extrem de atractive pentru comerțul intracomunitar, fapt care le va face indisponibile pentru bolnavii din România.
După cum cunoașteți probabil, chiar și la nivelul actual al prețurilor, Ministerul Sănătății a fost nevoit să suspende temporar distribuirea în afara teritoriului României a unui număr de 22 de medicamente (inițial, în anul 2013), ulterior a unui număr 41 de medicamente (în anul 2014). Cum ne putem aștepta, Domnule Prim-Ministru, că se va asigura în aceste condiții disponibilitatea medicamentelor pentru bolnavii din România, când vom vorbi despre sute, chiar mii de medicamente care vor fi vizate de comerțul intracomunitar?
Din acest motiv, vă solicităm să aveți în vedere respectarea regulilor Uniunii Europene și atunci când este vorba de obligațiile statului în raport cu cetățenii României, nu doar atunci când este vorba de obligațiile entităților private. Nu putem, noi ca și companii private să preluăm pe termen lung responsabilităţile ce revin, de drept, statului român.
Nu înțelegem de ce întreaga povară pentru acoperirea deficitului bugetar să fie suportată numai de producătorii de medicamente, mai mult, să plătim o taxa inclusiv pe veniturile încasate de alte entități private care comercializează medicamente în România. Cum se încadrează acest fapt cu principiile codului fiscal aplicabil în România?
Potrivit Constituției României, statul are obligația să asigure și să garanteze cetățenilor dreptul la ocrotirea sănătăţii. Cu toate acestea, în ceea ce privește asigurarea cu medicamente pentru pacienții din România, statul român își îndeplinește numai 70% din această îndatorire fundamentală, întrucât în acest moment, aproximativ 30% din cheltuielile cu medicamente sunt asigurate și finanțate de către producătorii de medicamente, prin taxa clawback pe care aceștia o plătesc începând cu anul 2010.
În concluzie, Domnule Prim-Ministru, vă informăm că membrii asociației noastre vor respecta măsura impusă de Ministerul Sănătății având ca rezultat scăderea prețurilor medicamentelor din România (Canamed), concomitent cu angajamentul autorităților pentru îndeplinirea cumulativă și a altor condiții care să aducă România într-o poziție egală și comparabilă cu cea a statelor UE la care ați făcut referire în ceea ce privește politica în domeniul medicamentelor și anume:
1. Folosirea fondurilor economisite prin scăderea prețurilor la introducerea de medicamente inovative pe lista celor compensate de statul român, tratamente la care cetățenii români au drepturi egale cu cele ale celorlalți cetățeni din Uniunea Europeană și de care nu au putut beneficia în ultimii 6 ani.
2. Eliminarea taxei clawback care a fost concepută și introdusă ca o măsură temporară pentru asigurarea unui acces neîntrerupt al populației la medicamente în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
3. Calcularea prețurilor de producător utilizând cursul de schimb valutar folosit la alcătuirea bugetului pentru anul în curs și valutele (altele decât euro) la nivelul cursului de schimb mediu prognozat de Comisia Naţională de Prognoză pentru anul în curs.
4. Participarea în mod solidar și echitabil a tuturor entităților private care comercializează medicamente în România la efortul de asigurare a medicamentelor pentru bolnavii din România (nu doar producătorii de medicamente, așa cum se întâmplă acum).
Cu deosebită stimă şi consideraţie,
Dan ZAHARESCU
Director Executiv ARPIM