Producătorii de medicamente nu mai pot acoperi deficitul bugetar și deficiențele de sistem
Criza actuală este consecinţa tergiversărilor permanente din ultimii doi ani şi jumătate în corectarea taxelor de clawback emise prin ordonanţe de urgenţă în anii 2009 şi 2011 precum şi a ignorării multiplelor iniţiative ale Parlamentului de a preveni o criză în asigurarea tratamentului pacienţilor cu medicamente.
Principalele puncte de care Guvernele anterioare nu au ţinut cont sunt:
- Taxarea trebuie să se aplice numai sumelor decontate de Stat;
- Bugetarea trebuie să fie corectă şi să ţină cont de consumul real de medicamente;
- Taxa trebuie să fie sustenabilă economic şi echitabilă fără să se aplice pe TVA sau pe veniturile altor agenţi economici.
Consecinţele nerezolvării acestor probleme sunt:
- Cuantumul taxei clawback este nesustenabil pentru industrie, ea reprezentând peste 400 milioane de Euro pe an, o medie de 33.6% din totalul vânzărilor compensate ale producătorilor de medicamente, peste impozitele aferente oricărei societăți comerciale şi este unică în Europa în această formă;
- Posibila dispariție a unor medicamente compensate sau gratuite, retragerea unor producători de pe piață și închiderea unor unități de producție care pot avea un impact sever asupra stării de sănătate a populației, dar și a economiei românești, în general.
Soluţiile posibile pentru prevenirea unei crize sunt:
- Suspendarea imediată a legii clawback până la modificarea ei în colaborare cu Parlamentul Românieişi în respectul principiilor economice şi al practicilor europene;
- Bugetarea corectă a nevoii de medicamente din România, pornind de la consumul real din anul precedent (6,8 miliarde în 2011), prin rectificarea calculelor greşite care au ieşit la lumină cu ocazia transmiterii de către CNAS a facturilor către producătorii de medicamente în data de 5 mai 2012.
Companiile membre ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și cele ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) anunță că deşi discuțiile de luna aceasta cu Ministerul Sănătăţii si Ministerul Finanţelor generate de intervenţia publică a domnului Prim Ministru Victor Ponta în prima zi după învestire au fost transparente şi constructive, încă nu s-a ajuns la o soluţie pentru suspendarea obligaţiilor de plata aferente trimestrului I 2012, şi revizuirea taxei clawback. Continuarea impunerii acesteia în forma actuală va avea consecinţe sociale şi economice deosebit de grave. De aceea, ARPIM si APMGR cer public implicarea Prim Ministrului, dl. Victor Ponta, a Viceprim-Ministrului şi Ministrului de Finante, dl. Florin Georgescu, a Ministrului Economiei, dl. Daniel Chiţoiu şi a Ministrului delegat pentru Mediul de Afaceri, dl. Lucian Isar, pentru soluţionarea situaţiei create în trecut, dar cu efecte devastatoare în viitor.
„Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul 1 al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forța industria de medicamente să finanțeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligaţia de plată la data scadentă riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligațiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate.” a declarat dl. Dragoş Damian, Preşedintele APMGR.
,,În ultimele trei săptămâni am avut discuții cu reprezentanţii Guvernului în care am explicat pe larg consecințele unei taxe atât de mari. Deşi Ministerul Sănătăţii a înţeles situaţia critică cauzată de principiile greşite ale taxei clawback, nu s-a găsit încă o soluție pentru rezolvarea acestei probleme. În acest moment este de datoria noastră să semnalăm iminenţa unei crize fără precedent şi este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată şi agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaţionali doresc să sprijine şi pe viitor Guvernul pentru menţinerea medicamentelor pe piaţă însă cer soluții de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate şi o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un element de control echitabil al pieței și nu unul de blocare a acesteia. Condițiile actuale ale taxei clawback elimină orice garanție că membrii noștri își vor putea menține activitatea la acelaşi nivel de implicare în România. Credem că dacă vom fi auziţi cel puţin acum, în al doisprezecelea ceas, lucrurile se mai pot îndrepta.”, a declarat Regis Lhomme, Președintele ARPIM.
Aplicarea taxei clawback în formula actuală și la nivelul actual ar putea avea consecinţe negative și ireversibile asupra întregului sistem de sănătate. Plata acestei taxe ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producţia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate și să îşi reducă personalul pentru limitarea costurilor. Exista și riscul intrării în insolvență a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piața locală a unor producători internaționali. Neplata acestei taxe de către un producător va aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate şi gratuite. Toate acestea vor avea efecte negative în special pentru pacienți, care vor fi obligaţi fie să recurgă la alte scheme de tratament, fie să îşi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte piețe europene unde acestea sunt disponibile.
Cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% pe suma rambursată sunt:
- Evaluarea greşită în bugetul de medicamente a consumului real de medicamente în 2011 (5,7 miliarde RON faţă de un consum real de 6,8 miliarde RON);
- Impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent în Uniunea Europeană privind acoperirea integrală a deficitului, includerea în baza de calcul a TVA-ului, precum și a adaosurilor distribuitorilor și farmaciilor;
- Utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS.
Asigurarea tratamentului bolnavilor din România este în sarcina statului și această responsabilitate nu poate fi transferată exclusiv asupra unor operatori privați.
Companiile membre ARPIM și APMGR propun guvernului următoarele măsuri de modificare a legislației referitoare la taxa clawback:
- Considerarea preţului de producţie ca bază de calcul, eliminându-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum şi TVA;
- Calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent;
- Asigurarea transparenței datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei și auditarea felului în care acestea se obțin;
- Plata taxei să fie făcută după încasarea banilor datorați de statul român producătorilor de medicamente.
Companiile membre ARPIM și APMGR vor sprijini orice efort al autorităților pentru crearea unui cadru legislativ şi administrativ în domeniul sănătății care să îmbunătățească în mod real accesul propulației la medicamente, în condiții de eficiență a cheltuielilor bugetare și de evitare a distrugerii industriei farmaceutice.