Etichete: speranță de viață

Soluția pentru criza medicamentelor este la Ministerul Finanțelor Publice

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că majoritatea crizelor de medicamente din ultimii ani au fost generate de dispariția medicamentelor fără alternativă terapeutică în piață. ARPIM menționează că soluția pentru rezolvarea crizei de medicamente din sistem se află la Ministerul Finanțelor Publice.

,,Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să găsească în ultimii ani bugetul necesar pentru a finanța consumul real de medicamente, iar consecințele acestui lucru sunt resimțite de pacienți la fiecare pas.

De-a lungul timpului, cea mai mare parte a crizelor de medicamente a fost generată de dispariția de pe piață a medicamentelor care nu au alternativă terapeutică, iar în această categorie intră medicamente oncologice, vaccinuri, medicamente derivate din plasmă şi sânge şi multe altele. Autorităţile ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor tuturor pacienţilor români.

Este momentul ca Ministerul Finanțelor Publice să ia în considerare toate argumentele pe care vocile din sistemul de sănătate le-au transmis de-a lungul timpului şi să privească criza medicamentelor din perspectiva pacienților, nu doar din perspectivă strict financiară”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

România are oportunitatea de a recupera acum decalajul de tratament față de standardul european, dată fiind creșterea economică fără precedent

Diferențele de consum de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice majore demonstrează că România se află nu doar în urma unor țări dezvoltate din vestul Europei, dar și în urma multor țări din regiunea central și est-europeană, conform studiului IQVIA (QuintilesIMS), „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare, realizat în noiembrie 2017, pentru ARPIM.

În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, acesta fiind un indicator care confirmă faptul că România nu reușește să ofere tratamente noi la nivelul la care au acces alți pacienți din țările din jur.

Același studiu arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33. România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.

Studiul realizat de IQVIA (QuintilesIMS) a fost prezentat în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, primul eveniment dedicat inovației în medicină, organizat de reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină, companii farmaceutice reunite sub Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește <<gold standard of treatment>>, mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni. Datele ne arată că avem un decalaj destul de mare de acoperit, mai ales dacă luăm în considerare faptul că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a dus standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și eficiență.

Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și  pacienții europeni.

România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină. Este ceea ce ne propunem prin evenimentul organizat astăzi”, a declarat Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

Din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile competente și până când acesta este introdus la compensare trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia, ne arată studiul IQVIA (QuintilesIMS). În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni, potrivit aceluiași studiu.

Evenimentul organizat de ARPIM pentru prima dată în România a reunit cercetători internaționali care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar și reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale,  ai pacienților și ai asociațiilor de business care au dezbătut asupra potențialelor soluții ce ar putea reduce decalajul dintre România și statele europene în ceea ce privește standardul de tratament.

„Ca cercetător în domeniul oncologiei, imunologiei, microbiologiei știu că medicina progresează în fiecare zi. Cu fiecare afecțiune ale cărei mecanisme sunt mai bine înțelese, cu fiecare moleculă care se dovedește a fi mai eficientă decât cele deja existente, cu fiecare nouă descoperire legată de ADN, genom sau legată de terapiile țintite care acționează fără a afecta celule sănătoase.

Lucrăm acum la programarea genetică a celulelor limfocitare ale corpului uman astfel încât acestea să identifice celule canceroase în organism și să le elimine, protejând celule normale, sănătoase. Acest tratament poate ajunge la milioane de pacienți în lumea întreagă. Efortul cercetătorilor, însă, trebuie să fie continuat de efortul agențiilor care supervizează aprobarea noilor terapii şi al autorităților, în măsură să aducă tratamentele salvatoare de vieți la îndemâna pacienților”, a adăugat Dr. Adrian Bot, Vicepreședinte și coordonator în științe translaționale la Kite, o companie Gilead.

Criza medicamentelor se va rezolva numai cu măsuri care să trateze fondul problemelor sistemului

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) reamintește că sunt necesare soluții pe termen lung şi de fond pentru rezolvarea crizei medicamentelor, care să vizeze creșterea bugetului alocat medicamentelor și modificarea mecanismului de calcul al taxei clawback.

,,Decizia de a suspenda taxa clawback pentru o anumită categorie de medicamente, astfel încât pacienții să nu mai întâmpine dificultăți în a le găsi în farmacii este o măsură care adresează simptomele, nu cauza problemei. Deși salutară pentru o categorie de pacienți, această măsură va transfera problemele de aprovizionare cu medicamente către alte categorii de pacienți.

Devine clar că actualul mecanism de clawback și-a depășit limitele și acționează acum împotriva pacienților. România traversează o etapă de creștere economică susținută, iar în perioada imediat următoare încep dezbaterile în Parlament pe marginea bugetului pentru anul viitor. Credem că este o oportunitate majoră pentru autorități să aloce banii necesari şi să modifice modelul taxei de clawback astfel încât pacienții să nu se mai confrunte cu astfel de situații.

În plus, credem că ar trebui ca discuțiile pe această temă să plece de la nevoile pacienților, nu de la calcule financiare.

Încă o dată, companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea de a lucra alături de autorități pentru a găsi de urgență cele mai bune soluții pentru pacientul român și pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate în acest moment,” a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Speranţa medie de viaţă a românilor este cu 5 ani mai scăzută decât a celorlalţi europeni

Conform ultimului raport OECD Health Data, Romȃnia se află la finalul clasamentului european privind speranţa de viaţă. Deşi romȃnii trăiesc cu 13 ani mai mult decȃt în anii ’70, ei trăiesc totuşi în prezent cu 5 ani mai puţini decȃt europenii.

Pe primul loc în clasament se situează Elveţia cu peste 80 de ani speranţă de viaţă, urmată îndeaproape de Islanda şi Italia. Ţările vecine, Ungaria (73,3 ani) şi Bulgaria (72,8 ani), deşi sunt sub media europeană se situează deasupra Romȃniei (72,7 ani), iar Lituania (71,1 ani) şi Letonia (70,9) sunt pe ultimele locuri şi singurele ţari unde speranţa de viaţă este mai mică decȃt a romȃnilor.

,,Speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate şi tocmai de aceea poziţia Romȃniei în acest clasament nu reprezintă o surpriză. Investiţia în medicamentele de ultimă generaţie este un factor al scăderii speranţei de viaţă. Cel mai recent raport EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că, la nivel global, între 40-59% din creşterea speranţei de viaţă pe o perioadă de aproximativ 10 ani se datorează medicamentelor inovatoare şi poate cel mai important, accesului la aceste medicamente. Din păcate, inovaţia în România este pe lista de aşteptare, întrucât sunt mai bine de 5 ani de când nu au fost introduse spre compensare sau gratuitate terapii noi. Vorbim de medicamente de ultimă generaţie, care sunt mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, cu un grad de tolerabilitate mai mare şi, paradoxal, care implică cheltuieli mai reduse pentru bugetul Sănătăţii. Sunt medicamente în mare parte pentru bolnavii de cancer, de hepatită, diabet, cei cu boli cardiovasculare, pe scurt pentru bolnavii cronici care luptă în fiecare zi pentru supravieţuire”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv Asociaţia Romȃnă a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

,,Speranţa de viaţă scăzută a românilor se justifică şi prin faptul că România se află pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii: alocarea procentuală din PIB, cheltuielile cu medicamente per capita sau consumul de medicamente.

În acest context poate Romȃnia recupera acest decalaj la nivel european? Pot ajunge romȃnii să aibă aceeaşi speranţă de viaţă ca ceilalţi europeni? Da, în condiţiile unei investiţii constante şi continue în sănătate. Dacă Romȃnia va aloca anual 1-1,5% din PIB în plus Sănătăţii, în anul 2020 se va ajunge la nivelul mediu european.

Astfel, când România va privi Sănătatea ca pe o investiţie şi nu ca pe o cheltuială, treptat va creşte şi speranţa de viaţă a românilor”, a adăugat Sorin Popescu, Coordonator Grup Comunicare Asociaţia Romȃnă a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).