Etichete: pacienţi

Christian Rodseth este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România, este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate în luna februarie. Din conducerea ARPIM, alături de Christian Rodseth, mai fac parte Alina Culcea, Director General Amgen România, recent aleasă în funcția de Vicepreședinte și Serge Nicollerat, Director General Servier România, care își păstrează poziția de Vicepreședinte ocupată și în mandatul anterior al conducerii asociației.

Absolvent al unui program MBA internațional, Christian Rodseth are o experiență de 15 ani în industria farmaceutică, dobândită în diverse regiuni geografice, precum și în alte sectoare ale mediului de afaceri- vânzări și marketing, health economics și management general. Înainte de a prelua poziția actuală în cadrul Janssen Compania Farmaceutică a Johnson & Johnson, Christian Rodseth a fost Director al departamentului de Vânzări & Marketing al Janssen Africa de Sud și regiunea Subsahariană. În perioada 2016 – 2018, noul Președinte a fost membru şi ulterior Vicepreşedinte în conducerea ARPIM.

,,Alături de colegii din board, voi duce mai departe misiunea ARPIM de a contribui la îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație și servicii medicale la standarde europene. Cred în dialog şi în parteneriat. De aceea, consider că este responsabilitatea conducerii ARPIM, precum și a fiecărui membru în parte, să colaboreze cu factorii de decizie din domeniul sănătății pentru a reduce decalajele dintre Sănătatea României și standardele europene în domeniu.

Vom continua, așadar, să dezvoltăm și să propunem soluțiile care vizează un acces mai bun al pacienților la medicamente prin actualizarea bugetului alocat medicamentelor în acord cu nivelul de consum al pacienților, ajustarea taxei clawback, revizuirea mecanismelor de introducere a medicamentelor inovatoare pe lista de compensate. Un pacient care primește tratamentul de care are nevoie, la momentul oportun are toate şansele să rămână o persoană activă în societate, independentă care beneficiază de o calitate bună a vieții, indiferent de diagnostic. Pacienții români au acest drept”, a declarat Christian Rodseth, Președintele ARPIM.

În board-ul ARPIM au fost aleși doi noi membri: reprezentanții companiei Novo Nordisk, Cecilia Radu, Director General și Merck Sharpe and Dohme, Nicholas Renard, Director General.

Reprezentanții companiilor Roche România – Martine Draullette, Director General și Eli Lilly România – Attila Fejer, Director General își păstrează poziția de membri ai board-ului, ocupată și în mandatul anterior, iar Dan Zaharescu rămâne în conducerea asociaţiei, în calitate de Director Executiv.

Comunitatea medicală de diabetologi și producătorii de medicamente inovatoare lansează un apel pentru colaborare extinsă în domeniul diabetului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – Grupul de lucru Diabet au semnat un protocol de colaborare, care reprezintă un angajament pentru parteneriat în domeniul prevenției și managementului integrat al pacientului cu diabet,  lansând un apel deschis pentru toți factorii interesați.

 

Datele la nivelul României arată că 11,6% din populație suferă de diabet[1], prevalența ajungând până la 17,7% pentru grupa de vârstă 60-79 de ani. Cu toate acestea, gradul de conștientizare și informare a populației cu privire la diabet rămâne scăzut, atât pentru pacienții cu diabet zaharat cât și pentru non-pacienți. Diabetul este perceput de către români ca o boală mai puțin gravă decât accidentul vascular cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita. În același timp, 3 din 4 români sunt de acord că România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește accesul la noi medicamente antidiabetice[2].

Complicațiile cardiovasculare în diabet, care sunt considerate a fi principala cauză de deces în rândul pacienților (procentul este estimat la 50% și poate urca până la 75%-80%) presupun costuri foarte ridicate[3]. Având în vedere că se estimează o creștere a prevalenței diabetului în toată Europa cu 16%, costurile financiare vor reprezenta tot mai mult o povară pentru bugetul sănătății.

Prof. Romulus Timar, Președinte SRDNBM: Din cauza incidenței din ce în ce mai ridicate și a complicațiilor bolii, diabetul privește nu doar persoana cu diabet sau medicul său, ci fiecare familie în parte, medicii diabetologi, celelalte specialități implicate în managementul diabetului, companii și autorități. 

Datele Federației Internaționale de Diabet – IDF arată că una din două persoane care trăiesc în prezent cu diabet zaharat de tip 2 este nediagnosticată, iar mai puțin de 1 din 4 membri ai familiei au acces la programe de educație pentru diabet. De aceea, consider că trebuie să avem o abordare de 360˚, colaborând eficient în problematica diabetului în ceea ce privește educația, prevenţia, în stabilirea diagnosticului precoce şi într-un tratament eficient, care să conducă la prevenirea riscurilor apariției bolii și la o calitate a vieţii cât mai bună a persoanelor care suferă de această afecțiune.

Protocolul de colaborare dintre SRDNBM și ARPIM, semnat cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, reprezintă un angajament pe termen lung asumat de cele două părți în vederea susținerii active a unor acțiuni care urmăresc prevenția, depistarea precoce și managementul integrat al pacienților cu diabet.

Cecilia Radu, Coordonator Grup de lucru Diabet din cadrul ARPIM: Cu toții avem o responsabilitate față de pacienții care suferă de diabet, să contribuim la îmbunătățirea stării de sănătate și calitatea vieții acestora. Protocolul de colaborare cu Societatea Română de Diabet reprezintă un prim pas pentru un parteneriat pe care dorim să-l extindem în următorii ani. Pentru a contribui eficient la creșterea gradului de educare cu privire la diabet și complicațiile afecțiunii, avem nevoie de sprijinul întregii comunități medicale – cardiologi, medici de familie, nutriționiști, pediatri, endocrinologi, medici rezidenți și studenți la medicină, precum și de asociațiile de pacienți și autoritățile responsabile în domeniu.

Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM: În cadrul asociației prioritatea noastră este contribuția la îmbunătățirea calității vieții pacienților și respectarea drepturilor acestora. Cu ajutorul expertizei membrilor, care investesc permanent în cercetare și dezvoltare, continuăm să identificăm soluții la problemele cu care se confruntă pacienții din România.

 

Invitația pentru a adera la această inițiativă rămâne deschisă pentru toți factorii interesați.

  • Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) are ca obiectiv ameliorarea permanentă a calității îngrijirii medicale și a calității vieții persoanelor cu diabet zaharat și/sau cu alte boli de nutriție și metabolism.
  • În cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost format un grup de lucru pe diabet care reunește următoarele companii: AstraZeneca Pharma, Boehringer Ingelheim RCV GmbH &Co KG, Eli Lilly România, Merck România, Merck Sharp & Dohme România, Novo Nordisk Farma, Roche România, Sanofi România și Servier Pharma. Scopul grupului de lucru este de a se implica activ în creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește diabetul și în definirea politicilor de prevenție și management integrat pentru pacienții cu diabet. Grupul de lucru este afiliat proiectelor grupului de lucru Diabet creat la nivelul EFPIA – Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și Forumului European al Diabetului.

 

[1] Studiu Predatorr – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, 2013;

[2] Studiu IMAS – Percepții și atitudini legate de prevenirea, diagnosticarea și tratamentul diabetului, noiembrie 2016.

[3] Studiu al companiei Novo Nordisk cu privire la costul complicațiilor cardiovasculare în diabet în mai multe țări, prezentat la Congresul Anual European ISPOR, 2017. Rezultatele arată că în cazul României, aceste costuri se ridică la 581 mil. euro/ an, reprezentând un cost de 586 euro/an/ pacient cu diabet.

Criza imunoglobulinelor se poate repeta și pentru alte arii terapeutice

123 de medicamente pot dispărea de pe piață până la sfârșitul anului

Modificările propuse de autorități la Ordinul 368/2017 privind metodologia de calcul al prețurilor, subiectul dezbaterii publice de astăzi, pot genera o nouă criză a medicamentelor. Acestea vizează alinierea prețului medicamentelor inovatoare la prețul medicamentelor generice, ceea ce impune scăderea cu 35% a prețului medicamentelor noi. Astfel, 123 de medicamente pot dispărea de pe piață. Dintre acestea, 55 au doar între 1-3 alternative terapeutice, iar 24 medicamente nu au alternativă generică.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) solicită autorităților aplicarea cadrului legislativ actual.

,,Criza imunoglobulinelor pe care România încă nu a depășit-o se poate repeta și în cazul altor arii terapeutice precum cardiologie, oncologie, neurologie, dacă autoritățile vor decide să nu ia în considerare semnalul de alarmă al industriei farmaceutice și al pacienților și vor implementa modificările propuse la Ordinul 368/2017.
Acum doi ani, când decidenții au propus implementarea acestei măsuri, am publicat rezultatele unui studiu care se baza pe evaluarea portofoliului companiilor farmaceutice membre ARPIM. Conform acestui studiu, 2,61 milioane pacienți ar fi afectați de dispariția a 123 de medicamente și dintre aceștia, 800.000 ar avea dificultăți în a-și asigura tratamentele pentru că au incluse în schemele de tratament unele dintre cele 55 de medicamente cu alternative generice foarte reduse pe piață”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

Alinierea prețului medicamentelor inovatoare la prețul medicamentelor generice nu va afecta doar pacienții. Prevederea va genera și o scădere a veniturilor la bugetul statului întrucât, în urma scăderii pieței, se vor diminua contribuțiile companiilor farmaceutice la bugetul de stat provenite din achitarea TVA și a taxelor și impozitelor aferente desfășurării activității acestora în România.

,,Milioane de persoane pot fi afectate, veniturile la bugetul statului pot scădea cu 153 milioane lei . Este îngrijorător că autoritățile nu iau în calcul consecințele negative majore ale unei astfel de măsuri. Nu se vor realiza economii la bugetul de stat, în niciun caz companiile nu vor fi încurajate să-și păstreze portofoliul de produse în România, nu există niciun efect benefic al acestei măsuri.
Avem încredere că autoritățile vor reveni asupra propunerii de modificare, vor ține cont de părerile expuse în cadrul dezbaterii publice și vor implementa o metodologie de calcul care să ajute pacienții români, nu să genereze noi crize ale medicamentelor”, a adăugat Liviu Popescu.

Companiile membre ARPIM sunt deschise colaborării cu autorităţile pentru discutarea soluţiilor propuse de asociaţie în ultimii doi ani.

Conform analizei realizate în anul 2016, 28 dintre medicamentele la risc sunt destinate afecțiunilor cardiovasculare, în condițiile în care acestea sunt principala cauză de deces în România. 19 dintre medicamente sunt pentru afecțiuni neurologice, 6 pentru afecțiuni oncologice. Vor avea de suferit pacienții cu afecțiuni endocrinologice (8 produse afectate), dar și pacienții cu afecțiuni respiratorii (7 produse afectate) și dermatologice (6 produse afectate).

Facilitarea accesului pacienților români la medicamente inovatoare – subiectul principal al întâlnirii dintre ARPIM și ANMDM

Accesul pacienților la medicamente de ultimă generație, una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, a fost subiectul principal de discuție al întâlnirii dintre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și noua conducere a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), desfășurată la inițiativa Agenției.

,,Unul dintre subiectele abordate este acela al studiilor clinice. Este necesară identificarea de soluții pentru accelerarea acestui proces, întrucât studiile clinice înseamnă, înainte de orice, acces la medicamente de ultimă generație pentru pacienții români.

Accelerarea procesului de evaluare a medicamentelor care sunt pe lista de așteptare pentru a fi introduse la compensare, actualizarea și simplificarea legislației care reglementează donațiile de medicamente au fost printre soluțiile discutate de reprezentanții ARPIM și ANMDM pentru creșterea accesului pacienților români la medicamente.

De asemenea, am discutat și despre autofinanțarea ANMDM care este o soluție pe termen mediu și lung la rezolvarea problemelor privind capacitatea Agenției de a se adapta la cerințele sistemului medical în continuă creștere.

Pacienții români au dreptul de a fi tratați conform standardului european, iar transparența și dialogul sunt singurele căi de a transpune acest drept în realitate. Salutăm inițiativa Președintelui ANMDM care pune bazele, într-un mod transparent, unei normalizări în domeniu, în beneficiul pacienților din România și dorim continuarea acestui dialog”, a declarat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al ARPIM.

România are oportunitatea de a recupera acum decalajul de tratament față de standardul european, dată fiind creșterea economică fără precedent

Diferențele de consum de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice majore demonstrează că România se află nu doar în urma unor țări dezvoltate din vestul Europei, dar și în urma multor țări din regiunea central și est-europeană, conform studiului IQVIA (QuintilesIMS), „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare, realizat în noiembrie 2017, pentru ARPIM.

În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, acesta fiind un indicator care confirmă faptul că România nu reușește să ofere tratamente noi la nivelul la care au acces alți pacienți din țările din jur.

Același studiu arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33. România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.

Studiul realizat de IQVIA (QuintilesIMS) a fost prezentat în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, primul eveniment dedicat inovației în medicină, organizat de reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină, companii farmaceutice reunite sub Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește <<gold standard of treatment>>, mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni. Datele ne arată că avem un decalaj destul de mare de acoperit, mai ales dacă luăm în considerare faptul că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a dus standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și eficiență.

Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și  pacienții europeni.

România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină. Este ceea ce ne propunem prin evenimentul organizat astăzi”, a declarat Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

Din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile competente și până când acesta este introdus la compensare trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia, ne arată studiul IQVIA (QuintilesIMS). În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni, potrivit aceluiași studiu.

Evenimentul organizat de ARPIM pentru prima dată în România a reunit cercetători internaționali care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar și reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale,  ai pacienților și ai asociațiilor de business care au dezbătut asupra potențialelor soluții ce ar putea reduce decalajul dintre România și statele europene în ceea ce privește standardul de tratament.

„Ca cercetător în domeniul oncologiei, imunologiei, microbiologiei știu că medicina progresează în fiecare zi. Cu fiecare afecțiune ale cărei mecanisme sunt mai bine înțelese, cu fiecare moleculă care se dovedește a fi mai eficientă decât cele deja existente, cu fiecare nouă descoperire legată de ADN, genom sau legată de terapiile țintite care acționează fără a afecta celule sănătoase.

Lucrăm acum la programarea genetică a celulelor limfocitare ale corpului uman astfel încât acestea să identifice celule canceroase în organism și să le elimine, protejând celule normale, sănătoase. Acest tratament poate ajunge la milioane de pacienți în lumea întreagă. Efortul cercetătorilor, însă, trebuie să fie continuat de efortul agențiilor care supervizează aprobarea noilor terapii şi al autorităților, în măsură să aducă tratamentele salvatoare de vieți la îndemâna pacienților”, a adăugat Dr. Adrian Bot, Vicepreședinte și coordonator în științe translaționale la Kite, o companie Gilead.