Etichete: medicamente

Investiția în inovație, beneficii pe termen lung

Beneficiile pacienților depind direct de accesul la tratamentele moderne care apar într-un ritm rapid. Inovația în medicină a permis eliminarea unor boli infecțioase care reprezentau o mare povară asupra societății, precum hepatita C. De asemenea, infecția HIV poate fi controlată prin mijloacele disponibile astăzi, iar pacienții pot avea o speranță de viață similară cu cea din populația generală. S-a redus și gradul de invaliditate a pacienților, permițând reintegrarea lor în societate. Rata întoarcerii în câmpul muncii după un diagnostic de cancer a crescut cu peste 75%.

Având în vedere valoarea pe care terapiile moderne o aduc asupra calității vieții pacienților și implicit asupra sistemului sanitar, prin reducerea zilelor de spitalizare și a altor costuri directe, se impune o creștere a bugetului alocat medicamentelor. De asemenea, este necesară reevaluarea situației taxei de clawback în România, aceasta fiind o soluție nesustenabilă, după cum estimează ARPIM (Asociatia Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente) și CNAS.

Mai multe informații pe acest subiect, în articolul de mai jos.

Taxa de clawback ar putea ajunge la 30% la finalul anului 2019. Care este impactul asupra accesului pacienților la tratamente inovatoare?

Știi cât timp îi ia unui medicament aprobat în Statele Unite să ajungă să poată fi prescris în România?

Datorită inovației, cetățenii europeni au astăzi o speranța de viață cu 30 de ani mai mare comparativ cu cea de acum un secol. Creșterea speranței de viață de 1,74 de ani înregistrată în perioada 2000 – 2009 se datorează în procent de 73% medicamentelor inovatoare.
Știi cât timp îi ia unui medicament aprobat în Statele Unite să ajungă să poată fi prescris în România?

Perioada de așteptare până la introducerea pe piață a unui medicament este de 43 de luni. După ce l-a aprobat Agenția Europeanâ a Medicamentului!

De ce atât? Lucian Mîndruță, a aflat răspunsul, din discuția cu Dan Zaharescu, Directorul Executiv ARPIM. Acesta este disponibil în articolul de aici.

Medicamentele inovatoare – de la costuri crescute cu cercetarea și dezvoltarea, la creșteri bugetare și suprataxarea industriei

Un grup interministerial discută cu furnizorii de medicamente încă de anul trecut o nouă formulă pentru taxa clawback, care a ajuns la 24,6%.

Din 2011 a fost făcută o singură amendare a mecanismului existent, în decembrie 2018, când valoarea bugetului trimestrial alocat medicamentelor (BAT) a crescut cu 80 de milioane de lei și s-a stabilit indexarea acestuia cu inflația anuală.

”Mecanismul este însă mult mai complex și este nevoie de redefinirea integrală a acestuia, inclusiv a modului de stabilire a prețurilor și a modului în care se fac decontările, cu simulări pe fiecare propunere în parte” – spun specialiști și oficiali implicați în discuții și negocieri, consultați de cursdeguvernare.ro.

Taxa clawback a intrat în vigoare în 2011, pentru a controla cheltuielile cu medicamentele, și le impune producătorilor să suporte integral diferența dintre bugetul alocat și consumul real al pacienților.

Medicamentele noi, mai eficiente dar și mai scumpe, vor crește costul consumului real total, ceea ce înseamnă, în condițiile conservării bugetului pentru medicamentele compensate, o majorare a valorii clawbackului.

Mai multe informații, aici:

Medicamentele inovative – negocierile: problema bugetară a statelor, problemele cu cercetarea și avizarea ale industriei

Un tratament de ultimă generație are nevoie de 43 de luni pentru a intra pe lista de medicamente compensate

Suprataxarea medicamentelor – atât la cele generice, dar mai ales cele inovatoare – crează situații bizare în circuitul administrării sănătății pacienților.
Guvernele, ministerul, miniștrii, au amânat ani de zile să primenească lista de inovative compensate – astfel încât pe lista care asteaptă bugetare an de an au fost ”uitate” molecule ”de la Ginkgo Biloba încoace” – cum formulează însuși ministrul Sănătății.
Anul trecut, au fost aprobate pentru includerea în lista medicamentelor compensate 37 de noi molecule, pe diferite patologii (oncologie, scleroză multiplă, hematologie etc.). Nu toate au ajuns la pacienți, deocamdată.
Potrivit statisticilor realizate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), perioada necesară pentru introducerea pe lista de compensate a unui tratament de ultimă generație este de 43 de luni de la autorizarea acestuia de către Agenția Europeană a Medicamentului.

În Bulgaria, perioada este de două ori mai mică.
Mai multe detalii, aici:

Medicamentele inovatoare îmbătrânesc până le vine rândul la bugetare

Soluții propuse de industria farmaceutică pentru a regla taxa clawback

Consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, în cazul bolilor cardiovasculare, diabetului și a unor forme de cancer și afecțiuni psihice.

Iar accesul scade odată cu majorarea taxei clawback, exemplu fiind perioada 2013 – 2016: din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România.

În aceeași perioadă, Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33.

Și durata parcursă de la aprobarea unui medicament inovativ până la compensarea lui pentru pacient este cea mai mare din Europa – în medie, este nevoie de 43 de luni (3 ani și 7 luni), de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia. În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate durează mai puțin de o lună, iar în Marea Britanie, patru 4 luni.

Mai multe informații, disponibile aici:

Discuțiile pe taxa clawback – soluțiile și reglajele propuse de industrie