Etichete: medicamente compensate

Soluția pentru criza medicamentelor este la Ministerul Finanțelor Publice

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că majoritatea crizelor de medicamente din ultimii ani au fost generate de dispariția medicamentelor fără alternativă terapeutică în piață. ARPIM menționează că soluția pentru rezolvarea crizei de medicamente din sistem se află la Ministerul Finanțelor Publice.

,,Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să găsească în ultimii ani bugetul necesar pentru a finanța consumul real de medicamente, iar consecințele acestui lucru sunt resimțite de pacienți la fiecare pas.

De-a lungul timpului, cea mai mare parte a crizelor de medicamente a fost generată de dispariția de pe piață a medicamentelor care nu au alternativă terapeutică, iar în această categorie intră medicamente oncologice, vaccinuri, medicamente derivate din plasmă şi sânge şi multe altele. Autorităţile ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor tuturor pacienţilor români.

Este momentul ca Ministerul Finanțelor Publice să ia în considerare toate argumentele pe care vocile din sistemul de sănătate le-au transmis de-a lungul timpului şi să privească criza medicamentelor din perspectiva pacienților, nu doar din perspectivă strict financiară”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Criza medicamentelor se va rezolva numai cu măsuri care să trateze fondul problemelor sistemului

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) reamintește că sunt necesare soluții pe termen lung şi de fond pentru rezolvarea crizei medicamentelor, care să vizeze creșterea bugetului alocat medicamentelor și modificarea mecanismului de calcul al taxei clawback.

,,Decizia de a suspenda taxa clawback pentru o anumită categorie de medicamente, astfel încât pacienții să nu mai întâmpine dificultăți în a le găsi în farmacii este o măsură care adresează simptomele, nu cauza problemei. Deși salutară pentru o categorie de pacienți, această măsură va transfera problemele de aprovizionare cu medicamente către alte categorii de pacienți.

Devine clar că actualul mecanism de clawback și-a depășit limitele și acționează acum împotriva pacienților. România traversează o etapă de creștere economică susținută, iar în perioada imediat următoare încep dezbaterile în Parlament pe marginea bugetului pentru anul viitor. Credem că este o oportunitate majoră pentru autorități să aloce banii necesari şi să modifice modelul taxei de clawback astfel încât pacienții să nu se mai confrunte cu astfel de situații.

În plus, credem că ar trebui ca discuțiile pe această temă să plece de la nevoile pacienților, nu de la calcule financiare.

Încă o dată, companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea de a lucra alături de autorități pentru a găsi de urgență cele mai bune soluții pentru pacientul român și pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate în acest moment,” a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Singura cale pentru a soluționa criza medicamentelor este dialogul

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) susține inițiativa autorităților de a dialoga cu toți cei implicați în domeniul medicamentelor. Este singura abordare posibilă pentru a găsi soluții care să rezolve criza medicamentelor și care să pună bazele unei dezvoltări sustenabile în beneficiul pacienților români.

„Așteptările noastre de la dialogul cu noul Guvern sunt mari, mai ales în contextul în care ne confruntăm de mai bine de opt ani cu lipsa de predictibilitate, de transparență și de coerență a pieței, incertitudinea în care ne desfășurăm activitatea fiind dublată de o suprataxare unică în Europa, o povară fiscală din ce în ce mai greu de suportat. Suntem deschiși și sprijinim activ acest proces pentru că ne dorim să găsim soluții concrete care să fie și implementate, astfel încât situația în care ne aflăm să nu se agraveze și să pună și mai mult în pericol accesul pacienților români la tratamente inovatoare. Avem încredere că autoritățile au la dispoziție toate datele necesare derulării unui proces decizional cu un rezultat care să reflecte întocmai realitatea românească și nevoile reale ale acesteia.”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

În vederea completării informațiilor prezentate în unele materiale publicate în ultimele săptămâni despre situația în care se află piața farmaceutică, ARPIM aduce în atenția autorităților argumente solide, alături de date și fapte certe, care constituie elementele unei analize riguroase a pieței și industriei din ultimii ani:

  • bugetul alocat medicamentelor a rămas la aceeași valoare din anul 2012, astfel încât diferența dintre bugetul alocat medicamentelor și nevoile reale de tratament ale pacienților români a depășit 1 miliard de lei în anul 2016, sumă suportată integral de companiile farmaceutice prin plata taxei clawback;
  • taxa clawback, impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză, a ajuns să reprezinte anul acesta aproximativ 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS;
  • o taxă clawback al cărei mecanism nu este nici transparent și nici predictibil, bazată pe o diferențiere stabilită discreționar, nu face decât să pună și mai mult în pericol tratamentele de ultimă generație, care nu au o alternativă generică în piață și care reprezintă pentru mulți pacienți singura șansă pe care aceștia o au în lupta cu boala;
  • 2 din 3 pacienți români sunt tratați cu medicamente generice, iar România ocupă locul 5 în rândul Statelor Membre ale Uniunii Europene şi se află peste media europeană la capitolul penetrării medicamentelor generice;
  • țara noastră se află pe ultimele locuri în ceea ce privește accesul pacienților la terapiile de ultimă generație deja disponibile în Europa, unele dintre ele de mai mulți ani;
  • conform analizelor de date ale companiilor membre ARPIM, la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piață riscă să devină nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri în ultimele luni;
  • formula clawback aplicată în România este unică la nivel european; în nicio altă țară nu se aplică o abordare atât de agresivă a acestui concept de clawback: nu există raportarea la un buget înghețat în timp, care nu ține cont de nevoile actuale și reale ale pacienților, așa cum nici taxa nu se calculează la prețul final care include adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor.

„Rămânem deschiși dialogului și ne dorim să colaborăm cu toți actorii din industrie pentru ca împreună cu autoritățile să găsim acele soluții care să pună bazele unei noi etape de dezvoltare a pieței, în beneficiul pacienților, al bugetului de stat, al jucătorilor din industrie și care să ajute la progresul economiei în ansamblu.”, a încheiat Directorul Executiv al ARPIM.

Sănătatea României are nevoie de un mecanism de actualizare continuă şi constantă a listei de medicamente compensate şi gratuite

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) consideră că introducerea a 21 de medicamente inovatoare pe lista de medicamente compensate şi gratuite este un demers în beneficiul pacienților români care contribuie la reducerea decalajului dintre România şi alte țări europene în ceea ce priveşte accesul la tratamente de ultimă generație.

,,21 de medicamente introduse pe lista de medicamente compensate şi gratuite reprezintă 21 de veşti bune pentru pacienții români. Însă toate aceste veşti bune vor deveni realitate doar în momentul în care autoritățile din Sănătate vor definitiva şi aproba protocoalele terapeutice aferente. Suntem încrezători că în cel mai scurt timp pacienții români se vor putea trata cu aceste medicamente noi, mai ales că unele dintre ele sunt pe lista de aşteptare încă din anul 2008”, a declarat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al ARPIM.

Conform unui studiu privind impactul industriei producătoare de medicamente inovatoare în România, realizat de PricewaterhouseCoopers pentru ARPIM[1], în țări precum Danemarca, Marea Britanie, Austria, Norvegia, perioada necesară de introducere a unui medicament pe lista de compensate este sub 200 zile. În România, pacienții au aşteptat peste 2000 de zile pentru a avea acces la 55 de medicamente noi, introduse în 2014 şi 2015, din cele peste 100 de medicamente incluse pe lista de aşteptare.

,,Actualizarea listei trebuie să se facă în mod continuu şi transparent pentru ca impactul pozitiv asupra pacienților români să fie unul real. Pacienții români au dreptul de a fi tratați la aceleaşi standarde cu ceilalți pacienți europeni, au dreptul de a beneficia de cea mai bună opțiune de tratament existentă. În România, însă, amânarea actualizării listei de medicamente compensate şi politica deficitară de stabilire a prețului au limitat accesul pacienților atât la medicamente de ultimă generație, cât şi la cele care erau deja incluse în schemele curente de tratament”, a adăugat Dan Zaharescu.

Companiile membre ARPIM îşi arată disponibilitatea pentru o colaborare deschisă cu autoritățile, ale cărei rezultate să fie transpuse într-un nou mecanism de actualizare a listei de medicamente compensate şi o metodologie de stabilire a prețurilor care să fie în beneficiul pacienților români şi al sistemului de sănătate.

[1] http://arpim.ro/studiu-pwc-impactul-industriei-producatoare-de-medicamente-originale-in-romania/