Etichete: inovatie in medicina

Un vaccin ajunge pe piață după cel puțin zece ani de cercetare şi dezvoltare

Vaccinurile sunt sigure, eficiente și salvează vieți

În contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) atrage atenția asupra siguranței şi beneficiilor vaccinării, ca metodă specifică de prevenție a numeroase boli infecțioase care pot fi letale sau pot produce sechele grave, mai ales în rândul copiilor.

Anual, între 2 şi 3 milioane de vieți sunt salvate datorită vaccinării. În perioada 2000 – 2016, vaccinarea antirujeolică, spre exemplu, a dus la o scădere cu 84% a cazurilor de deces cauzate de rujeolă[1], și în aceeași perioadă, datorită introducerii vaccinului antirubeolic în diferite țări la nivel global, cazurile de rubeolă au scăzut cu 97%, de la aproximativ 671.000 cazuri diagnosticate în 102 țări, la aproximativ 22.000 cazuri în 165 țări.[2]

,,Vaccinurile sunt sigure, eficiente şi salvează vieți. Este nefiresc să înregistrăm atâtea decese cauzate de rujeolă în condițiile în care avem la îndemână vaccinarea, o metodă sigură de prevenire şi control a acestei afecțiuni şi a multor altor boli infecțioase care pot avea consecințe severe asupra sănătății copilului.

Acoperirea vaccinală în România variază între 67 şi 92% pentru diferitele tipuri de antigene din programul național, în condițiile în care nivelul de siguranță recomandat de Organizația Mondială a Sănătății este de 95%, nivel care asigură o bună protecție populațională şi permite evitarea epidemiilor şi eliminarea unor boli cum sunt poliomielita și rujeola. Părinții trebuie să se informeze, în primul rând de la medicii lor de familie, despre beneficiile vaccinării, care depășesc cu mult riscurile, să înțeleagă că un vaccin este rezultatul unui proces riguros de producție și de testare şi că acesta ajunge pe piață după ce a primit o serie întreagă de aprobări de la autoritățile competente. Mai mult, părinții trebuie să aibă încredere că reacțiile adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) sunt atent monitorizate de Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi de Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), ca o garanție suplimentară pentru sănătatea copiilor”, a declarat Prof. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.

Nu doar autoritățile competente monitorizează siguranța şi eficiența vaccinurilor existente pe piață. Şi producătorii acestora desfăşoară multiple studii şi monitorizează reacțiile adverse, ca parte din procesul de farmacovigilență, mulți ani după ce un vaccin ajunge pe piață.

,,Ne aliniem mesajului principal pe care Organizația Mondială a Sănătății încearcă să-l sublinieze în această perioadă: vaccinurile funcționează. Mai mult, adăugăm că vaccinurile sunt sigure, sunt rezultatul a decenii de cercetare şi dezvoltare şi a unui proces de producție extrem de riguros, din care 70% din timp este alocat testării calității[3]. Mai mult, monitorizarea siguranței vaccinurilor se desfășoară pe întreg ciclul de viață al unui produs, chiar şi după punerea acestuia pe piață, conform reglementărilor impuse de legislația europeană.

Mai departe, producătorii investesc şi în cercetarea de noi vaccinuri, la nivelul SUA fiind peste 300 de vaccinuri[4] în proces de testare sau dezvoltare,” a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Procesul de cercetare şi dezvoltare a unui vaccin durează între 12 şi 15 ani[5]. Acesta începe de la faza preclinică, unde este stabilit profilul de siguranță a vaccinului şi apoi continuă cu etapa studiilor clinice de faza întâi. Această etapă durează între 12 – 18 luni şi are drept obiective evaluarea siguranței vaccinului, identificarea eventualelor reacții adverse şi stabilirea dozajului optim. Ulterior, vaccinul trece prin a doua şi a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranța şi eficiența vaccinului, stabilirea dozajului optim şi a calendarului de administrare. Vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autoritățile competente şi ulterior, produs şi distribuit populației.[6]

,,Tusea convulsivă, difteria, poliomielita reprezintă afecțiuni atât de severe, care au un impact dramatic asupra sănătății celor mici. Doar că, datorită vaccinării, aceste afecțiuni sunt rar întâlnite şi astfel mulți dintre părinți nu reuşesc să conştientizeze la ce risc îşi expun copiii atunci când refuză să-i vaccineze. Pe măsură ce rata de vaccinare scade, creşte riscul ca aceste boli să reapară.

Este mult mai probabil ca un copil să sufere în urmă contractării unei afecțiuni care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare, decât în urma administrării unui vaccin. Părinți, vorbiți cu medicii, rugați-i să vă răspundă la întrebări, selectați-vă sursele de informare şi vaccinați-vă copiii”, a declarat Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar MF, Vicepreședinte şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.

[1] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs286/en/

[2] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs367/en/

[3] https://www.ifpma.org/resource-centre/the-complex-journey-of-a-vaccine/

[4] https://www.ifpma.org/subtopics/vaccines-advancing-vaccine-technologies-and-extending-the-benefits-to-everyone/

[5] https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/

[6] https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/

O treime din studiile clinice desfășurate în România vizează afecțiunile oncologice și hematologice

Din cele 192 de studii clinice aprobate în România în anul 2015, 32% erau dedicate afecțiunilor oncologice sau hematologice, conform raportului ,,Studiile clinice în România” realizat de KPMG . 25% dintre studiile clinice din România vizau afecțiunile metabolice, reumatologice şi imunologice, iar alte 19% erau destinate afecțiunilor sistemului nervos central sau cele cardiovasculare.

,,România se aliniază tendințelor europene în ceea ce privește ariile terapeutice cercetate, iar acest lucru este o veste încurajatoare pentru pacienții oncologici români care nu au acces la medicamentele de ultimă generație, respectiv la cel mai bun tratament existent pentru afecțiunea lor. Studiile clinice reprezintă un beneficiu pentru acești pacienți, dar și pentru alți pacienți care suferă de boli cronice, prin faptul că le oferă acces la terapii de ultimă generație care pot reprezenta, pentru unii dintre ei, singura șansă la viață. În multe țări din Uniunea Europeană care beneficiază de sisteme de sănătate mai performante comparativ cu cel al României, studiile clinice sunt considerate alternative reale de tratament la schemele și protocoalele terapeutice deja existente pe piețele respective.
România nu este aliniată însă și la capitolul perioadei de aprobare a studiilor clinice. Durează și 25 de săptămâni ca un studiu clinic să fie aprobat în România, de trei ori mai mult decât recomandările europene și de două ori mai mult decât perioada de aprobare din țările vecine, Ungaria sau Ucraina”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Procesul de organizare a studiilor clinice este unul foarte strict și foarte bine reglementat. Periodic, la centrele de organizare și desfășurare a studiilor clinice au loc inspecții realizate de către autoritățile de reglementare în domeniu (FDA, Food and Drug Administration – autoritatea americană, EMA – autoritatea europeană, precum și autoritățile naționale). Rezultatele inspecțiilor efectuate în România au demonstrat că centrele noastre de studii clinice au un grad ridicat de conformitate și complianță în domeniul Normelor de Bună Practică în studiul clinic și de respectare a Protocoalelor de Studiu. În anul 2015, în urma inspecțiilor FDA, României nu i s-a solicitat să înregistreze nicio acțiune oficială privind centrele de studii clinice, rezultatele inspecțiilor demonstrând că centrele clinice naționale au un grad înalt de conformitate.

,,România are un potențial foarte mare de atragere a studiilor clinice. Calitatea datelor colectate este comparabilă cu cea din alte țări europene, are un număr mare de locuitori, un proces eficient de recrutare a pacienților, costuri aliniate cu cele din alte țări europene. Studiile clinice aduc beneficii pacienților, cadrelor medicale și nu în ultimul rând, bugetului statului. Dacă perioada de aprobare a studiilor clinice ar fi aliniată reglementărilor europene și dacă ar exista un sprijin activ din partea autorităților în desfășurarea de studii clinice, în anul 2022, industria de studii clinice ar putea contribui cu 171 milioane EUR la economia României, de două ori mai mult decât contribuția din anul 2015”, a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

La nivel mondial, în data de 19 mai, se marchează Ziua Studiilor Clinice. În acest context, ARPIM subliniază că este nevoie de un dialog real, constructiv între toate părțile implicate în desfășurarea studiilor clinice pentru a identifica soluțiile necesare deblocării situației studiilor clinice în România, ceea ce ar aduce beneficii majore sistemului de sănătate românesc.

###
Raportul ,,Studiile clinice în România” a fost realizat de KPMG în anul 2016 și are la bază colectarea de informații pe baza unui chestionar completat de către principalii jucători din piață, companii organizatoare de studii clinice și companii farmaceutice, interviuri și discuții cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai companiilor organizatoare de studii clinice din România, investigatori, asociații de pacienți și reprezentanți ai autorităților implicate în procesul de studii clinice. Totodată, cuprinde și cercetarea efectuată de KPMG asupra surselor publice și a informațiilor disponibile publicului.

Studiile clinice au o contribuție esențială la dezvoltarea de noi medicamente

Potențialul României de a desfășura studii clinice trebuie exploatat

 Perioada de aprobare a studiilor clinice în România este de 25 săptămâni, de trei ori mai mare decât perioada prevăzută în cadrul reglementărilor europene, arată rezultatele raportului ,,Studiile clinice în România” realizat de KPMG. Prin comparație, în Ungaria perioada de aprobare este de 9 săptămâni, iar în Cehia, Ucraina, Lituania sunt necesare 11 săptămâni pentru aprobarea dosarului unui studiu clinic. Studiul a  fost realizat pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Companiilor Coordonatoare de Studii Clinice din România (ACCSCR).

Conform aceluiași raport, perioada lungă de aprobare a studiilor clinice a determinat scăderea numărului studiilor clinice în România de la 254 studii clinice aprobate în anul 2011 la doar 184 de aprobări oferite în anul 2016.

,,Pacienții români au nevoie de soluții pentru a fi tratați cu medicamente de ultimă generație, în contextul în care, pentru mulți dintre ei, acest tip de tratamente reprezintă ultima sau singura lor șansă de a mai lupta cu boala.

Studiile clinice reprezintă o astfel de soluție pentru toate țările cu un sistem de sănătate dezvoltat, care ar putea fi luate drept exemplu. Un pacient înrolat într-un studiu clinic primește un medicament inovator, la care nu ar avea altfel acces, este monitorizat în permanență și beneficiază, per ansamblu, de o îngrijire medicală apropiată de standardele europene. Pentru comunitatea medicală studiile clinice înseamnă acces la tehnologii avansate și informații de ultimă oră. Pentru sistemul de sănătate înseamnă fonduri mai mari pentru spitalele publice și costuri mai mici cu analizele și tratamentele pacienților și totodată economii indirecte întrucât pacienții se recuperează mai repede și se pot reintegra mai ușor în societate. Iar pentru bugetul statului, industria studiilor clinice contribuie cu milioane de EUR anual.

Decidenții din sănătate pot să ia în considerare toate aceste avantaje și să deblocheze procedurile de aprobare a studiilor clinice”, a declarat Radu Rășinar, Președintele ARPIM.

În anul 2015, în România au fost aprobate 192 studii clinice, iar industria studiilor clinice a contribuit cu 98 milioane EUR la bugetul de stat, dintre care 26 milioane EUR au reprezentant taxele plătite pentru efectuarea de studii clinice, conform analizei realizate de KPMG.

,,Din cauza perioadei lungi de aprobare a studiilor clinice și a procedurilor lente și laborioase de contractare a centrelor de studii clinice și a investigatorilor, România nu mai este considerată o piață atractivă de către organizatorii de studii clinice.

Potențialul pe care îl are România în ceea ce privește desfășurare studiilor clinice nu a fost exploatat încă la maxim. România are un număr mare de locuitori, are un proces eficient de recrutare al pacienților, calitatea datelor colectate este comparabilă cu cea din țările vecine, iar standardele de bună practică sunt în linie cu cele europene.

Respectarea perioadei de aprobare impusă la nivel european, transparența în comunicarea cu autoritățile, îmbunătățirea procedurilor de contractare pot debloca situația studiilor clinice din România. Pacienții, medicii și sistemul de sănătate per ansamblu vor avea de câștigat”, a declarat Bujor Eugen Almăşan, Președintele ACCSCR.

În ceea ce privește ariile terapeutice, oncologia, hematologia, reumatologia, imunologia și bolile metabolice sunt cele mai studiate arii terapeutice în România, în anul 2015, cu o pondere de 60% din totalul de studii clinice.

Raportul ,,Studiile clinice în România” a fost realizat de KPMG în anul 2016 și are la bază colectarea de informații pe baza unui chestionar completat de către principalii jucători din piață, companii organizatoare de studii clinice și companii farmaceutice, interviuri și discuții cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai companiilor organizatoare de studii clinice din România, investigatori, asociații de pacienți și reprezentanți ai autorităților implicate în procesul de studii clinice. Totodată, cuprinde și cercetarea efectuată de KPMG asupra surselor publice și a informațiilor disponibile publicului.