Etichete: diabet

Comunitatea medicală de diabetologi și producătorii de medicamente inovatoare lansează un apel pentru colaborare extinsă în domeniul diabetului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – Grupul de lucru Diabet au semnat un protocol de colaborare, care reprezintă un angajament pentru parteneriat în domeniul prevenției și managementului integrat al pacientului cu diabet,  lansând un apel deschis pentru toți factorii interesați.

 

Datele la nivelul României arată că 11,6% din populație suferă de diabet[1], prevalența ajungând până la 17,7% pentru grupa de vârstă 60-79 de ani. Cu toate acestea, gradul de conștientizare și informare a populației cu privire la diabet rămâne scăzut, atât pentru pacienții cu diabet zaharat cât și pentru non-pacienți. Diabetul este perceput de către români ca o boală mai puțin gravă decât accidentul vascular cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita. În același timp, 3 din 4 români sunt de acord că România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește accesul la noi medicamente antidiabetice[2].

Complicațiile cardiovasculare în diabet, care sunt considerate a fi principala cauză de deces în rândul pacienților (procentul este estimat la 50% și poate urca până la 75%-80%) presupun costuri foarte ridicate[3]. Având în vedere că se estimează o creștere a prevalenței diabetului în toată Europa cu 16%, costurile financiare vor reprezenta tot mai mult o povară pentru bugetul sănătății.

Prof. Romulus Timar, Președinte SRDNBM: Din cauza incidenței din ce în ce mai ridicate și a complicațiilor bolii, diabetul privește nu doar persoana cu diabet sau medicul său, ci fiecare familie în parte, medicii diabetologi, celelalte specialități implicate în managementul diabetului, companii și autorități. 

Datele Federației Internaționale de Diabet – IDF arată că una din două persoane care trăiesc în prezent cu diabet zaharat de tip 2 este nediagnosticată, iar mai puțin de 1 din 4 membri ai familiei au acces la programe de educație pentru diabet. De aceea, consider că trebuie să avem o abordare de 360˚, colaborând eficient în problematica diabetului în ceea ce privește educația, prevenţia, în stabilirea diagnosticului precoce şi într-un tratament eficient, care să conducă la prevenirea riscurilor apariției bolii și la o calitate a vieţii cât mai bună a persoanelor care suferă de această afecțiune.

Protocolul de colaborare dintre SRDNBM și ARPIM, semnat cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, reprezintă un angajament pe termen lung asumat de cele două părți în vederea susținerii active a unor acțiuni care urmăresc prevenția, depistarea precoce și managementul integrat al pacienților cu diabet.

Cecilia Radu, Coordonator Grup de lucru Diabet din cadrul ARPIM: Cu toții avem o responsabilitate față de pacienții care suferă de diabet, să contribuim la îmbunătățirea stării de sănătate și calitatea vieții acestora. Protocolul de colaborare cu Societatea Română de Diabet reprezintă un prim pas pentru un parteneriat pe care dorim să-l extindem în următorii ani. Pentru a contribui eficient la creșterea gradului de educare cu privire la diabet și complicațiile afecțiunii, avem nevoie de sprijinul întregii comunități medicale – cardiologi, medici de familie, nutriționiști, pediatri, endocrinologi, medici rezidenți și studenți la medicină, precum și de asociațiile de pacienți și autoritățile responsabile în domeniu.

Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM: În cadrul asociației prioritatea noastră este contribuția la îmbunătățirea calității vieții pacienților și respectarea drepturilor acestora. Cu ajutorul expertizei membrilor, care investesc permanent în cercetare și dezvoltare, continuăm să identificăm soluții la problemele cu care se confruntă pacienții din România.

 

Invitația pentru a adera la această inițiativă rămâne deschisă pentru toți factorii interesați.

  • Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) are ca obiectiv ameliorarea permanentă a calității îngrijirii medicale și a calității vieții persoanelor cu diabet zaharat și/sau cu alte boli de nutriție și metabolism.
  • În cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost format un grup de lucru pe diabet care reunește următoarele companii: AstraZeneca Pharma, Boehringer Ingelheim RCV GmbH &Co KG, Eli Lilly România, Merck România, Merck Sharp & Dohme România, Novo Nordisk Farma, Roche România, Sanofi România și Servier Pharma. Scopul grupului de lucru este de a se implica activ în creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește diabetul și în definirea politicilor de prevenție și management integrat pentru pacienții cu diabet. Grupul de lucru este afiliat proiectelor grupului de lucru Diabet creat la nivelul EFPIA – Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și Forumului European al Diabetului.

 

[1] Studiu Predatorr – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, 2013;

[2] Studiu IMAS – Percepții și atitudini legate de prevenirea, diagnosticarea și tratamentul diabetului, noiembrie 2016.

[3] Studiu al companiei Novo Nordisk cu privire la costul complicațiilor cardiovasculare în diabet în mai multe țări, prezentat la Congresul Anual European ISPOR, 2017. Rezultatele arată că în cazul României, aceste costuri se ridică la 581 mil. euro/ an, reprezentând un cost de 586 euro/an/ pacient cu diabet.

Mai mult de 1.500.000 pacienţi români suferă de diabet, conform datelor Federatiei Internationale pentru Diabet

În România, aşa cum arată Federaţia Internaţională pentru Diabet sunt peste 1.500.000 pacienţi care suferă de diabet, iar în ultimul an au murit 18.539 bolnavi de diabet. Această cifră plasează țara noastră în top 10 la nivel European la capitolul deceselor bolnavilor de diabet.

În ceea ce priveşte accesul pacienţilor români cu diabet la tratament, 10% dintre medicamentele noi depuse spre evaluare la Ministerul Sănătății sunt destinate tratării acestora. Lista urmează să fie actualizată abia la începutul anului 2014 conform ultimelor informaţii oferite de Ministerul Sănătăţii.

“După cancer, diabetul este afecţiunea pentru care sunt în aşteptare pentru aprobarea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite cele mai multe molecule. Vorbim de 13 medicamente noi, inovatoare, care aduc veşti bune pacienţilor întrucât descoperirile terapeutice de ultimă oră din medicină şi progresul înregistrat în dezvoltarea unor noi terapii ajută la gestionarea diabetului şi a unor factori de risc asociați cu acesta, cum ar fi hipertensiunea arterială. Mai mult decât atât, este firesc ca și pacienții români să beneficieze de rezultatele ultimelor descoperiri în acest domeniu, la care așteaptă să aibă acces încă din anul 2008.
Dincolo de medicație însă, suntem de părere că stilul de viață al pacientului joacă un rol foarte important în această boală. Acest stil de viață explică de ce numărul bolnavilor este în continuă creștere în lume, deși terapiile au evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani. Pacientul trebuie să înveţe să gestioneze un stil de viaţă care să fie complementar terapiilor medicamentoase. În acest sens, dezvoltarea unor programe de educaţie şi prevenţie care să conducă la reducerea factorilor de risc cheie, cum ar fi obezitatea şi lipsa exerciţiului fizic, devin foarte importante”, explică Oana-Martha Igrişan, Director Comunicare – Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

“Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății au inclus diabetul zaharat în grupul bolilor netransmisibile – alături de bolile cardiovasculare, cancer și bolile pulmonare obstructive. Ele sunt principala cauză de deces pe planetă, motiv pentru care prevenirea și controlul lor trebuie să fie o prioritate absolută peste tot în lume.
Datorită progreselor medicinei, diabetul a devenit astăzi o afecțiune cu care oamenii pot trăi timp îndelungat. Înainte de descoperirea insulinei, în anul 1921, diabetul de tip 1 era o boală fatală. Dacă la început insulina avea origine animală, în urmă cu 20 de ani, prin inginerie genetică, a fost produsă insulina de origine umană. Şi în continuare, cercetarea se concentrează pe dezvoltarea unor noi forme de insulină – insulinele analog care să contribuie la creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Dezvoltarea insulinelor analog bazale cu acţiune îndelungată, administrate o dată pe zi, au produs o reală schimbare în bine a complianței pacienților și implicit a controlului glicemic atât la persoanele cu diabet tip 1, dar mai ales la cei cu diabet tip 2.
De asemenea, cercetările sunt îndreptate şi către dezvoltarea unor terapii cu rol în modularea sistemului imununitar, care să ajute la prevenirea dezvoltării diabetului de tip 1.
Deci vestea bună este că evoluția în cercetare și dezvoltare în zona diabetologiei nu se oprește aici și preocuparea comunității științifice pentru terapii inovatoare există în continuare, pentru că acestea și-au dovedit în timp eficacitatea în tratarea bolnavilor”, declară Prof. Dr Nicolae Hâncu, Preşedinte Onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice și membru de onoare al Academiei Române.

În anul 2012, 4,8 milioane de persoane au murit din cauza diabetului la nivel mondial, iar în următorii 10 ani se estimează că numărul deceselor cauzate de diabet va creşte cu mai mult de 50%. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2030 diabetul va fi a şaptea cauză a mortalităţii la nivel mondial, ajungându-se la 552 milioane persoane.

Incidenţa bolii continuă să crească ameninţător mai ales în rândul ţărilor în curs de dezvoltare și slab dezvoltate. Acest fenomen este determinat de creșterea numărului de persoane adulte, durata mai mare de viață a acestora, precum și de modificările comportamentale: lipsa activităţii fizice, dietele bogate în calorii și obezitatea.
Pe de altă parte, ţările slab dezvoltate se confruntă cu probleme legate de lipsa accesului la îngrijire medicală şi medicamente, ceea ce conduce la o creştere a ratei mortalităţii asociate diabetului în aceste ţări.

Persoanele cu diabet zaharat – risc de deces dublu față de cei fără diabet

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, diabetul afectează peste 347 de milioane de persoane la nivel mondial. Numărul persoanelor cu diabet este în creştere și se estimează că până în anul 2030 va ajunge la 552 milioaneii. În cele mai multe cazuri, boala este descoperită întâmplător, pacienţii neconştientizând existenţa bolii timp îndelungat. Printre cauzele care conduc la această situație se numără: lipsa educaţiei medicale și a informării cu privire la mijloacele de prevenție și tratament, dar și cu privire la riscurile şi complicaţiile pe care această boală le poate genera în timp.

“În rândul persoanelor cu diabet zaharat, riscul de deces este dublu comparativ cu al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Dacă luăm în calcul şi toate complicaţiile acestei boli, ne dăm seama cât de importantă este educația specifică și continuă a pacienților cu diabet pentru succesul terapiei şi controlul evoluţiei acestei afecţiuni pe termen lung. Datorită progreselor medicinei, astăzi se poate trăi timp îndelungat cu diabet. Accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generație le poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și implicit a celor din jurul lor. Prin cercetare şi dezvoltare continuă, medicina modernă vizează descoperirea de noi molecule destinate terapiei diabetului zaharat, care să permită un control optim al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea complicaţiilor și creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor. Printre direcţiile actuale de cercetare se numără: îmbunătăţirea calităţii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv – Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral – 50% din persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a bolilor cardiovasculare. De asemenea, diabetul zaharat reprezintă una din principalele cauze de insuficienţă renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din această cauză . O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea vaselor mici de la nivelul retinei), una din principalele cauze de orbire, astfel încât, după 15 ani de evoluţie a bolii, aproximativ 2% dintre cei afectaţi vor orbi. De asemenea, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică, complicaţie în care sunt afectaţi nervii, care în asociere cu o circulaţie sangvină deficitară la nivelul membrelor inferioare, creşte riscul de ulceraţii şi amputaţii la acest nivel. Peste 50% dintre persoanele cu diabet prezintă această complicaţie, care se manifestă prin: furnicături, dureri, senzație de amorțeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor și mâinilor.[i]

În România, conform celei de-a 5-a ediţii a Atlasului de Diabet al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în 2011, 1.506.000 de persoane sufereau de diabet zaharat.ii Conform datelor Eurostat – 2010, rata de deces a populaţiei afectate de diabet zaharat era de 8.7%. Deşi în prezent, în țara noastră există un Program Naţional de Sănătate pentru Diabet, iar numărul medicamentelor aprobate de CASMB a înregistrat o creştere de 10% în anul 2010 faţă de 2009, finanţarea Programului de Diabet nu acoperă nevoile pacienţilor.

În ţările europene, bolile cronice precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau afecţiunile respiratorii reprezintă principalele cauze ale morbididăţii şi mortalităţii, 86%[ii]i din totalul deceselor fiind generate deaceste afecţiuni cronice.

[i]Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs312/en/index.html

iiIDF 2011, IDF Atlas, 5th Edition

i[ii] Sursa: The diabetes epidemic and its impact on Europe: http://www.oecd.org/health/healthpoliciesanddata/50080632.pdf

Peste un milion si jumatate de romani sufera de diabet

Conform celei de-a 5-a editii a Atlasului de Diabet, in anul 2011, in Romania sunt 1.506.000 persoane care sufera de diabet, iar pana in anul 2030 se va inregistra o crestere cu 200,000 de bolnavi. In anul 2011 au fost tratati mai putin de 50% dintre bolnavi (590 059 pacienti[1]), cu 25 000 mai multi decat in anul 2010.

La capitolul ingrijirii bolnavilor de diabet, tara noastra se afla pe locul 26 din cele 27 tari membre UE. Una dintre concluziile Indexului European de Diabet realizat de firma de cercetare Health Consumer Powerhouse este ca aceasta situatie se datoreaza mai mult sistemului de sanatate deficitar, si mai putin problemelor legate de stilul de viata nesanatos.[2]

,,Datorita progreselor medicinei, diabetul este astazi o afectiune cu care se poate trai timp indelungat, iar bolnavii se pot bucura de viata. Educatia specifica si continua a pacientilor cu diabet zaharat reprezinta factorul esential ce asigura succesul terapiei si controlul evolutiei acestei afectiuni pe termen lung. Vestea buna pentru bolnavii de diabet este ca investitiile in cercetarea si dezvoltarea de noi terapii destinate tratarii diabetului continua. In anul 2010, din cele 700 de medicamente noi aflate in faza de cercetare si dezvoltare, 50 erau destinate diabetului. Printre directiile pe care le urmeaza in prezent cercetatorii se numara: imbunatatirea calitatii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale pentru diabetici.”, a declarat Cristian Lutan, Director Executiv Adjunct – Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

Potrivit Raportului Federației Internaționale de Diabet, publicat luna aceasta la nivel global, numarul bolnavilor de diabet este de 366 milioane, numar care va creste pana in anul 2030 la 552 milioane de persoane. Din totalul pacientilor – 183 milioane – 50% sunt nediagnosticati.

La nivel European, datele IDF arata o prevalenta de 52,8 milioane de pacienti, iar in 2030 acest numar va ajunge la 64,2 milioane (o crestere de 22%).

Desi in prezent in Romania exista un Program National de Sanatate pentru Diabet, iar numarul medicamentelor aprobate de CASMB a inregistrat o crestere de 10% in anul 2010 fata de anul 2009, finatarea Programului de Diabet nu acopera nevoile pacientilor. Mai mult, Indexul European de Diabet a relevat ca in Romania este necesara cresterea numarului de medici generalisti si asistente cu pregatire pe diabet, care sa asigure educatia continua de specialitate a acestei categorii de pacienti precum si de monitorizare a populatiei care prezinta riscuri de diabet.

In ultimii 30 de ani, perceptia asupra diabetului zaharat s-a modificat radical: din maladia ce aparea odata cu inaintarea in varsta, in afectiuna ce confera un risc crescut de morbiditate si avand o rata de mortalitate de 10% la nivel mondial. In societatea actuala, diabetul zaharat necontrolat reprezinta una din principalele cauze de orbire, insuficienta renala sau amputatii la nivelul membrelor inferioare.

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de morbiditate si mortalitate la persoanele cu diabet zaharat. De asemenea, afectiunile coexistente diabetului zaharat precum hipertensiunea arteriala si dislipidemia, reprezinta factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

[1] Conform ordinului 1591/1110 din 30.12.2010 pentru realizarea normelor tehnice de realizare a Programelor Nationale

[2] http://www.healthpowerhouse.com/files/edi-2008/pr-romania-2008-diabetes-index.pdf