Etichete: clawback

În doar 4 ani pacienții români au rămas fără aproape 400 de medicamente inovatoare

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Criza va continua, 26 de medicamente fiind notificate deja pentru discontinuitate în primele două săptămâni ale lunii ianuarie.

,,Numărul din ce în ce mai mare de medicamente care dispar de pe piață reprezintă o dovadă a faptului că soluționarea celor două cauze majore care duc la dispariția lor de pe piață trebuie să devină o prioritate pentru toți cei implicați. Politica celui mai mic preț european și taxa clawback care înregistrează creșteri trimestriale au consecințe majore asupra pacienților. Riscul pentru sănătatea lor  este din ce în mare pentru că pot dispărea în continuare medicamente fără nicio alternativă terapeutică.

Suntem într-o perioadă în care România are președinția Consiliului European, iar în acest context, Ministerul Sănătății are printre priorități accesul pacienților la medicamente. Însă, pacienții români sunt din ce în ce mai departe de standardele europene din domeniul sănătății la capitolul acces la medicamente”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Cu toate acestea, ARPIM susține măsurile luate pentru identificarea unei noi abordări a taxei clawback prin implicarea în grupul de lucru inter-ministerial înființat anul trecut cu acest scop. De asemenea, consideră că soluția punctuală de a actualiza bugetul anual alocat medicamentelor cu rata inflației, care va intra în vigoare începând cu ultimul trimestru al anului 2018, reprezintă un bun pas înainte.

,,Considerăm că este crucial ca toate eforturile pentru a crește nivelul de predictibilitate și sustenabilitate ale taxei clawback să continue într-un ritm cât mai alert, iar pentru asta, bugetul alocat medicamentelor trebuie, într-adevăr, actualizat anual.

Totodată, ne așteptăm ca autoritățile să acorde în continuare atenție soluțiilor propuse de ARPIM, printre care și eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale”, a adăugat Liviu Popescu.

Soluția pentru criza medicamentelor este la Ministerul Finanțelor Publice

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că majoritatea crizelor de medicamente din ultimii ani au fost generate de dispariția medicamentelor fără alternativă terapeutică în piață. ARPIM menționează că soluția pentru rezolvarea crizei de medicamente din sistem se află la Ministerul Finanțelor Publice.

,,Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să găsească în ultimii ani bugetul necesar pentru a finanța consumul real de medicamente, iar consecințele acestui lucru sunt resimțite de pacienți la fiecare pas.

De-a lungul timpului, cea mai mare parte a crizelor de medicamente a fost generată de dispariția de pe piață a medicamentelor care nu au alternativă terapeutică, iar în această categorie intră medicamente oncologice, vaccinuri, medicamente derivate din plasmă şi sânge şi multe altele. Autorităţile ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor tuturor pacienţilor români.

Este momentul ca Ministerul Finanțelor Publice să ia în considerare toate argumentele pe care vocile din sistemul de sănătate le-au transmis de-a lungul timpului şi să privească criza medicamentelor din perspectiva pacienților, nu doar din perspectivă strict financiară”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Taxa clawback plătită în ultimii 4 ani de industria farmaceutică a acoperit tratamente în valoare de 7 miliarde lei

Taxa clawback poate ajunge la 25% din valoarea medicamentelor compensate

În perioada 2013 – 2017, industria farmaceutică a susținut prin taxa clawback tratamente ale pacienților români în valoare de 7 miliarde lei, iar taxa clawback va crește dat fiind că alocarea bugetară pentru medicamente este și astăzi la același nivel din anul 2012.

,,Atragem atenția că bugetul alocat medicamentelor, același în ultimii 5 ani, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru medicamente pe cap de locuitor.Dacă statul nu suplimentează alocările pentru medicamente în bugetul anului viitor, taxa de clawback va depăși în 2018 25% din valoarea medicamentelor decontate și e foarte probabil că acest lucru va genera din nou probleme de disponibilitate pentru medicamente vitale pe piața din România.

Finanțarea nevoilor de tratament în creștere pentru pacienții din România a fost lăsată exclusiv în seama industriei farmaceutice. Noi am propus o serie de soluții pentru modificarea mecanismului de clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor pentru a evita creșterea taxei clawback”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

În trimestrul 3 al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 19,42%, cu un punct procentual mai mare decât trimestrul anterior, când a fost 18,5% și cu patru puncte procentuale mai mare decât în același trimestru al anului 2016, când valoarea a fost de 14,91%.

ARPIM propune o serie de soluții pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea unui mecanism de calcul sustenabil al taxei clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor:

  • Eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback;
  • Plafonarea taxei clawback, ceea ce ar da mai multă predictibilitate acestei taxe care variază în prezent de la trimestru la trimestru;
  • Creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior;
  • Creșterea trimestrială a bugetului cu 200 milioane lei, sumă care poate fi colectată din aplicarea unei taxe pe băuturi și alimente cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății[1]. Din 2012 și până azi, obezitatea a crescut cu 30% în rândul copiilor și cu 10% în rândul adulților.

,,Este nefiresc ca autoritățile să refuze să trateze toți pacienții români și să transfere această responsabilitate către producătorii de medicamente printr-o suprataxare nesustenabilă, ignorând apelurile repetate și soluțiile propuse de producători pentru ajustarea acesteia.  Este nefiresc şi că nu avem acces la datele utilizate în calculul taxei clawback. Este nevoie de mai multă transparență și predictibilitate, atât în ceea ce privește cifrele pentru calculul taxei, dar și privind sectoarele din Sănătate unde au ajuns banii colectați prin taxa clawback”, a adăugat Liviu Popescu.

[1] Organizația Mondială a Sănătății, Raport: ”Fiscal Policies for Diet and Prevention of Noncommunicable Diseases (NCDs)” (Politici fiscale pentru nutriție și prevenție a bolilor netransmisibile), 11 octombrie 2016, disponibil la http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2016/curtail-sugary-drinks/en/ (accesat 08.11.2017);

Criza medicamentelor se va rezolva numai cu măsuri care să trateze fondul problemelor sistemului

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) reamintește că sunt necesare soluții pe termen lung şi de fond pentru rezolvarea crizei medicamentelor, care să vizeze creșterea bugetului alocat medicamentelor și modificarea mecanismului de calcul al taxei clawback.

,,Decizia de a suspenda taxa clawback pentru o anumită categorie de medicamente, astfel încât pacienții să nu mai întâmpine dificultăți în a le găsi în farmacii este o măsură care adresează simptomele, nu cauza problemei. Deși salutară pentru o categorie de pacienți, această măsură va transfera problemele de aprovizionare cu medicamente către alte categorii de pacienți.

Devine clar că actualul mecanism de clawback și-a depășit limitele și acționează acum împotriva pacienților. România traversează o etapă de creștere economică susținută, iar în perioada imediat următoare încep dezbaterile în Parlament pe marginea bugetului pentru anul viitor. Credem că este o oportunitate majoră pentru autorități să aloce banii necesari şi să modifice modelul taxei de clawback astfel încât pacienții să nu se mai confrunte cu astfel de situații.

În plus, credem că ar trebui ca discuțiile pe această temă să plece de la nevoile pacienților, nu de la calcule financiare.

Încă o dată, companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea de a lucra alături de autorități pentru a găsi de urgență cele mai bune soluții pentru pacientul român și pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate în acest moment,” a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Solicităm realizarea unui audit independent al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în contextul acuzațiilor de fraudă aduse Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, consideră că realizarea unui audit al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback este obligatorie și solicită transparentizarea modului în care această taxă este calculată.

„Încă din anul 2015, am solicitat autorităților creșterea nivelului de transparență și predictibilitate în ceea ce privește mecanismul de calcul al taxei clawback, fără a primi un răspuns. Realitatea este că, de nenumărate ori, taxa clawback nu a fost în concordanță cu valoarea consumului de medicamente din piață, însă nu putem ști dacă cifrele utilizate și mecanismul de calcul au fost corecte, întrucât nu avem acces la date. Acuzațiile recente aduse Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate ne determină să afirmăm că doar un audit independent poate identifica și corecta eventuale deficiențe în calcularea și implementarea taxei clawback.

Suntem obligați să funcționăm pe o piață lipsită de transparență. În acest moment, industria producătoare de medicamente acoperă 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS prin intermediul taxei clawback, care a ajuns să fie nesustenabilă. O taxă care a fost impusă industriei din cauza nivelului scăzut de investiții în sistemul de sănătate românesc.

Această lipsă de transparență agravează situația pentru toți cei implicați în sistemul de sănătate și limitează accesul pacienților la medicamente de ultimă generație care le-ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

În primul trimestru al anului 2017, taxa clawback a ajuns să reprezinte 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, în creștere cu 4 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În condițiile în care principiul celui mai mic preț din Europa, aplicat la medicamentele de pe piața românească, generează deja disfuncționalități majore, o taxă clawback bazată pe date lipsite de transparenţă nu face decât să reducă și mai mult accesul pacienților din România la tratamentul de care au nevoie.