Etichete: arpim

Criza imunoglobulinelor se poate repeta și pentru alte arii terapeutice

Comunicate de Presa, , ,

123 de medicamente pot dispărea de pe piață până la sfârșitul anului

Modificările propuse de autorități la Ordinul 368/2017 privind metodologia de calcul al prețurilor, subiectul dezbaterii publice de astăzi, pot genera o nouă criză a medicamentelor. Acestea vizează alinierea prețului medicamentelor inovatoare la prețul medicamentelor generice, ceea ce impune scăderea cu 35% a prețului medicamentelor noi. Astfel, 123 de medicamente pot dispărea de pe piață. Dintre acestea, 55 au doar între 1-3 alternative terapeutice, iar 24 medicamente nu au alternativă generică.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) solicită autorităților aplicarea cadrului legislativ actual.

,,Criza imunoglobulinelor pe care România încă nu a depășit-o se poate repeta și în cazul altor arii terapeutice precum cardiologie, oncologie, neurologie, dacă autoritățile vor decide să nu ia în considerare semnalul de alarmă al industriei farmaceutice și al pacienților și vor implementa modificările propuse la Ordinul 368/2017.
Acum doi ani, când decidenții au propus implementarea acestei măsuri, am publicat rezultatele unui studiu care se baza pe evaluarea portofoliului companiilor farmaceutice membre ARPIM. Conform acestui studiu, 2,61 milioane pacienți ar fi afectați de dispariția a 123 de medicamente și dintre aceștia, 800.000 ar avea dificultăți în a-și asigura tratamentele pentru că au incluse în schemele de tratament unele dintre cele 55 de medicamente cu alternative generice foarte reduse pe piață”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

Alinierea prețului medicamentelor inovatoare la prețul medicamentelor generice nu va afecta doar pacienții. Prevederea va genera și o scădere a veniturilor la bugetul statului întrucât, în urma scăderii pieței, se vor diminua contribuțiile companiilor farmaceutice la bugetul de stat provenite din achitarea TVA și a taxelor și impozitelor aferente desfășurării activității acestora în România.

,,Milioane de persoane pot fi afectate, veniturile la bugetul statului pot scădea cu 153 milioane lei . Este îngrijorător că autoritățile nu iau în calcul consecințele negative majore ale unei astfel de măsuri. Nu se vor realiza economii la bugetul de stat, în niciun caz companiile nu vor fi încurajate să-și păstreze portofoliul de produse în România, nu există niciun efect benefic al acestei măsuri.
Avem încredere că autoritățile vor reveni asupra propunerii de modificare, vor ține cont de părerile expuse în cadrul dezbaterii publice și vor implementa o metodologie de calcul care să ajute pacienții români, nu să genereze noi crize ale medicamentelor”, a adăugat Liviu Popescu.

Companiile membre ARPIM sunt deschise colaborării cu autorităţile pentru discutarea soluţiilor propuse de asociaţie în ultimii doi ani.

Conform analizei realizate în anul 2016, 28 dintre medicamentele la risc sunt destinate afecțiunilor cardiovasculare, în condițiile în care acestea sunt principala cauză de deces în România. 19 dintre medicamente sunt pentru afecțiuni neurologice, 6 pentru afecțiuni oncologice. Vor avea de suferit pacienții cu afecțiuni endocrinologice (8 produse afectate), dar și pacienții cu afecțiuni respiratorii (7 produse afectate) și dermatologice (6 produse afectate).

Facilitarea accesului pacienților români la medicamente inovatoare – subiectul principal al întâlnirii dintre ARPIM și ANMDM

Comunicate de Presa, , ,

Accesul pacienților la medicamente de ultimă generație, una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate, a fost subiectul principal de discuție al întâlnirii dintre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și noua conducere a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), desfășurată la inițiativa Agenției.

,,Unul dintre subiectele abordate este acela al studiilor clinice. Este necesară identificarea de soluții pentru accelerarea acestui proces, întrucât studiile clinice înseamnă, înainte de orice, acces la medicamente de ultimă generație pentru pacienții români.

Accelerarea procesului de evaluare a medicamentelor care sunt pe lista de așteptare pentru a fi introduse la compensare, actualizarea și simplificarea legislației care reglementează donațiile de medicamente au fost printre soluțiile discutate de reprezentanții ARPIM și ANMDM pentru creșterea accesului pacienților români la medicamente.

De asemenea, am discutat și despre autofinanțarea ANMDM care este o soluție pe termen mediu și lung la rezolvarea problemelor privind capacitatea Agenției de a se adapta la cerințele sistemului medical în continuă creștere.

Pacienții români au dreptul de a fi tratați conform standardului european, iar transparența și dialogul sunt singurele căi de a transpune acest drept în realitate. Salutăm inițiativa Președintelui ANMDM care pune bazele, într-un mod transparent, unei normalizări în domeniu, în beneficiul pacienților din România și dorim continuarea acestui dialog”, a declarat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al ARPIM.

Călin Gălășeanu a fost ales pentru a treia oară președinte al asociației

Comunicate de Presa,

Schimbări importante la conducerea ARPIM

Dr. Călin Gălășeanu, Country Manager Bristol-Myers Squibb (BMS), își începe cel de-al treilea mandat ca președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în urma votului primit în cadrul Adunării Generale a Asociației din luna februarie.

,,Revin la conducerea ARPIM într-o perioadă în care sistemul de sănătate are nevoie mai mult decât oricând de inovație. Acum, cu atât mai mult, ARPIM își propune ca, în parteneriat cu autoritățile, să contribuie la identificarea celor mai bune soluții pentru pacienții români, astfel încât aceștia să beneficieze de varianta optimă de tratament pentru afecțiunea lor.

Companiile membre ARPIM investesc continuu în cercetare, noi medicamente sunt aprobate anual de autoritățile competente. România trebuie să fie pregătită să ofere pacienților săi acces la aceste terapii.

Acest lucru se poate întâmpla în condițiile unei mai bune finanțări a sistemului de sănătate, a unui mediu de business mai transparent și predictibil, a unei politici a medicamentului coerente și orientate către pacientul român. Companiile membre ARPIM vor continua dialogul deschis și colaborarea inițiată cu autoritățile astfel încât problemele care sufocă sistemul de sănătate de atât de mult timp să-și găsească într-un final soluționarea”, a declarat dr. Călin Gălășeanu, Președintele ales al ARPIM.

Călin Gălășeanu, medic de profesie, are o experiență de 20 de ani în industria farmaceutică. Din anul 2012 conduce compania Bristol-Myers Squibb în România, iar anterior acestei poziții a ocupat funcții de conducere în departamentele de Market Access și Comerciale în cadrul BMS România și BMS Olanda.

În perioada 2014 – 2016 a fost președintele ARPIM, iar din anul 2017 ocupă funcția de președinte al Local American Working Group din România.

Un nou membru în board-ul ARPIM este reprezentantul companiei Amgen România, Dr. Alina Culcea, Director General.

Din componența board-ului mai fac parte: Servier Pharma, Serge Nicollerat, Director General, MSD România, Fabrizio Giombini, Director General care ocupă cele două poziţii de Vicepreședinte, Roche România – Martine Draullette, Director General; Eli Lilly România – Attila Fejer, Director General;  Janssen România – Christian Rodseth, Director General și, din funcția de Director Executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.

Astfel, în urma întâlnirii Adunării Generale a Asociaţiei, singura modificare a survenit la nivelul alegerii unui nou preşedinte. Componenţa board-ului este neschimbată, un semn de stabilitate şi continuitate în implementarea misiunii şi viziunii ARPIM.

De asemenea, Adunarea Generală a Asociației a acceptat intrarea în rândul membrilor ARPIM a companiei Celgene.

Soluția pentru criza medicamentelor este la Ministerul Finanțelor Publice

Comunicate de Presa, , , , ,

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că majoritatea crizelor de medicamente din ultimii ani au fost generate de dispariția medicamentelor fără alternativă terapeutică în piață. ARPIM menționează că soluția pentru rezolvarea crizei de medicamente din sistem se află la Ministerul Finanțelor Publice.

,,Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să găsească în ultimii ani bugetul necesar pentru a finanța consumul real de medicamente, iar consecințele acestui lucru sunt resimțite de pacienți la fiecare pas.

De-a lungul timpului, cea mai mare parte a crizelor de medicamente a fost generată de dispariția de pe piață a medicamentelor care nu au alternativă terapeutică, iar în această categorie intră medicamente oncologice, vaccinuri, medicamente derivate din plasmă şi sânge şi multe altele. Autorităţile ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor tuturor pacienţilor români.

Este momentul ca Ministerul Finanțelor Publice să ia în considerare toate argumentele pe care vocile din sistemul de sănătate le-au transmis de-a lungul timpului şi să privească criza medicamentelor din perspectiva pacienților, nu doar din perspectivă strict financiară”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

România are oportunitatea de a recupera acum decalajul de tratament față de standardul european, dată fiind creșterea economică fără precedent

Comunicate de Presa, Inovatia in medicina, , , , , , , ,

Diferențele de consum de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice majore demonstrează că România se află nu doar în urma unor țări dezvoltate din vestul Europei, dar și în urma multor țări din regiunea central și est-europeană, conform studiului IQVIA (QuintilesIMS), „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare”, realizat în noiembrie 2017, pentru ARPIM.

În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, acesta fiind un indicator care confirmă faptul că România nu reușește să ofere tratamente noi la nivelul la care au acces alți pacienți din țările din jur.

Același studiu arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33. România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.

Studiul realizat de IQVIA (QuintilesIMS) a fost prezentat în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, primul eveniment dedicat inovației în medicină, organizat de reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină, companii farmaceutice reunite sub Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește <<gold standard of treatment>>, mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni. Datele ne arată că avem un decalaj destul de mare de acoperit, mai ales dacă luăm în considerare faptul că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a dus standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și eficiență.

Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și  pacienții europeni.

România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină. Este ceea ce ne propunem prin evenimentul organizat astăzi”, a declarat Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

Din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile competente și până când acesta este introdus la compensare trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia, ne arată studiul IQVIA (QuintilesIMS). În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni, potrivit aceluiași studiu.

Evenimentul organizat de ARPIM pentru prima dată în România a reunit cercetători internaționali care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar și reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale,  ai pacienților și ai asociațiilor de business care au dezbătut asupra potențialelor soluții ce ar putea reduce decalajul dintre România și statele europene în ceea ce privește standardul de tratament.

„Ca cercetător în domeniul oncologiei, imunologiei, microbiologiei știu că medicina progresează în fiecare zi. Cu fiecare afecțiune ale cărei mecanisme sunt mai bine înțelese, cu fiecare moleculă care se dovedește a fi mai eficientă decât cele deja existente, cu fiecare nouă descoperire legată de ADN, genom sau legată de terapiile țintite care acționează fără a afecta celule sănătoase.

Lucrăm acum la programarea genetică a celulelor limfocitare ale corpului uman astfel încât acestea să identifice celule canceroase în organism și să le elimine, protejând celule normale, sănătoase. Acest tratament poate ajunge la milioane de pacienți în lumea întreagă. Efortul cercetătorilor, însă, trebuie să fie continuat de efortul agențiilor care supervizează aprobarea noilor terapii şi al autorităților, în măsură să aducă tratamentele salvatoare de vieți la îndemâna pacienților”, a adăugat Dr. Adrian Bot, Vicepreședinte și coordonator în științe translaționale la Kite, o companie Gilead.