Etichete: arpim

38 de medicamente noi au fost aprobate în anul 2017

Impactul tratamentelor inovatoare și cum arată viitorul inovației din perspectiva cercetătorilor – printre subiectele de discuție ale primului eveniment despre inovația în medicamente ,,Trăim viitorul cu încredere”, organizat de ARPIM. 

38 de noi medicamente au fost aprobate în perioada ianuarie – septembrie 2017 de Centrul pentru Evaluarea și Cercetarea Medicamentelor din SUA. Aceste noi medicamente sunt destinate tratării diferitelor afecțiuni oncologice, autoimune, neurologice, urologice sau din aria terapeutică a bolilor infecțioase.[1]

,,În contextul în care inovațiile în medicină sunt din ce în ce mai multe şi ritmul în care sunt descoperite noi molecule este extrem de alert, medicamentele trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la pacienții care au nevoie de ele. Datorită inovației în medicină, hepatita C este o boală vindecabilă, variola a fost eradicată, pacienții cu HIV pot avea speranța de viață similară cu a unui om sănătos, iar speranța de viață pentru pacienții cu diferite forme de cancer este în creștere.

Evenimentul organizat de ARPIM, care va avea loc pe 23 noiembrie, este o platformă de dezbatere la care participă cercetători internaționali renumiți, reprezentați ai autorităților, pacienților, medicilor și industriei. Împreună vor discuta despre viitorul inovației în medicină și impactul acesteia asupra vieții pacienților. De la noi terapii, la proiecte de succes din țara noastră, la modul în care sănătatea din România poate progresa, toate acestea vor face obiectul dezbaterilor.

Pacienții români au dreptul la același standard de tratament ca orice alți cetățeni europeni și sperăm ca în cadrul acestui prim eveniment ARPIM, după o analiză a impactului medicamentelor noi, să dezbatem și să facem primii pași în găsirea soluțiilor care vor reduce decalajul dintre tratamentul pacienților români și standardul european”, a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Printre speakerii internaţionali prezenți la eveniment se numără: Dr. Adrian Bot, Vicepreședinte, Kite Pharma, doctor în imunologie, microbiologie și științe medicale; Dr. Patt Dorr, Director Științific HIV și hepatită, AbbVie, doctor în microbiologie; Dr. Florin Sirzen, Director Departamentul de Cercetare în Imunoterapii în domeniul cancerului, Roche; Olivier Vilagines, Director Regional Europa Centrală, Servier; Dr. Emanuele Ostuni, Director al Diviziei Europene de Terapii Genice și Celulare la Novartis Oncology.

###

Despre evenimentul ,,Trăim viitorul cu încredere”

Dezbaterea-eveniment ,,Trăim viitorul cu încredere” va avea loc pe data de 23 noiembrie 2017 și este dedicată inovației în medicină. Cercetători internaționali, reprezentanți ai autorităților, ai medicilor, ai pacienților și ai producătorilor de medicamente vor discuta despre procesul de cercetare și dezvoltare a medicamentelor de ultimă generație, impactul noilor tratamente în rândul pacienților și despre soluțiile pentru facilitarea accesului pacienților români la medicamente noi.

Mai multe informații pe: www.arpim.ro

[1] https://www.fda.gov/Drugs/DevelopmentApprovalProcess/DrugInnovation/ucm537040.htm

Taxa clawback plătită în ultimii 4 ani de industria farmaceutică a acoperit tratamente în valoare de 7 miliarde lei

Taxa clawback poate ajunge la 25% din valoarea medicamentelor compensate

În perioada 2013 – 2017, industria farmaceutică a susținut prin taxa clawback tratamente ale pacienților români în valoare de 7 miliarde lei, iar taxa clawback va crește dat fiind că alocarea bugetară pentru medicamente este și astăzi la același nivel din anul 2012.

,,Atragem atenția că bugetul alocat medicamentelor, același în ultimii 5 ani, plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru medicamente pe cap de locuitor.Dacă statul nu suplimentează alocările pentru medicamente în bugetul anului viitor, taxa de clawback va depăși în 2018 25% din valoarea medicamentelor decontate și e foarte probabil că acest lucru va genera din nou probleme de disponibilitate pentru medicamente vitale pe piața din România.

Finanțarea nevoilor de tratament în creștere pentru pacienții din România a fost lăsată exclusiv în seama industriei farmaceutice. Noi am propus o serie de soluții pentru modificarea mecanismului de clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor pentru a evita creșterea taxei clawback”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

În trimestrul 3 al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 19,42%, cu un punct procentual mai mare decât trimestrul anterior, când a fost 18,5% și cu patru puncte procentuale mai mare decât în același trimestru al anului 2016, când valoarea a fost de 14,91%.

ARPIM propune o serie de soluții pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea unui mecanism de calcul sustenabil al taxei clawback, dar și pentru creșterea bugetului alocat medicamentelor:

  • Eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback;
  • Plafonarea taxei clawback, ceea ce ar da mai multă predictibilitate acestei taxe care variază în prezent de la trimestru la trimestru;
  • Creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior;
  • Creșterea trimestrială a bugetului cu 200 milioane lei, sumă care poate fi colectată din aplicarea unei taxe pe băuturi și alimente cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății[1]. Din 2012 și până azi, obezitatea a crescut cu 30% în rândul copiilor și cu 10% în rândul adulților.

,,Este nefiresc ca autoritățile să refuze să trateze toți pacienții români și să transfere această responsabilitate către producătorii de medicamente printr-o suprataxare nesustenabilă, ignorând apelurile repetate și soluțiile propuse de producători pentru ajustarea acesteia.  Este nefiresc şi că nu avem acces la datele utilizate în calculul taxei clawback. Este nevoie de mai multă transparență și predictibilitate, atât în ceea ce privește cifrele pentru calculul taxei, dar și privind sectoarele din Sănătate unde au ajuns banii colectați prin taxa clawback”, a adăugat Liviu Popescu.

[1] Organizația Mondială a Sănătății, Raport: ”Fiscal Policies for Diet and Prevention of Noncommunicable Diseases (NCDs)” (Politici fiscale pentru nutriție și prevenție a bolilor netransmisibile), 11 octombrie 2016, disponibil la http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2016/curtail-sugary-drinks/en/ (accesat 08.11.2017);

Solicităm realizarea unui audit independent al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în contextul acuzațiilor de fraudă aduse Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, consideră că realizarea unui audit al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback este obligatorie și solicită transparentizarea modului în care această taxă este calculată.

„Încă din anul 2015, am solicitat autorităților creșterea nivelului de transparență și predictibilitate în ceea ce privește mecanismul de calcul al taxei clawback, fără a primi un răspuns. Realitatea este că, de nenumărate ori, taxa clawback nu a fost în concordanță cu valoarea consumului de medicamente din piață, însă nu putem ști dacă cifrele utilizate și mecanismul de calcul au fost corecte, întrucât nu avem acces la date. Acuzațiile recente aduse Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate ne determină să afirmăm că doar un audit independent poate identifica și corecta eventuale deficiențe în calcularea și implementarea taxei clawback.

Suntem obligați să funcționăm pe o piață lipsită de transparență. În acest moment, industria producătoare de medicamente acoperă 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS prin intermediul taxei clawback, care a ajuns să fie nesustenabilă. O taxă care a fost impusă industriei din cauza nivelului scăzut de investiții în sistemul de sănătate românesc.

Această lipsă de transparență agravează situația pentru toți cei implicați în sistemul de sănătate și limitează accesul pacienților la medicamente de ultimă generație care le-ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

În primul trimestru al anului 2017, taxa clawback a ajuns să reprezinte 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, în creștere cu 4 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În condițiile în care principiul celui mai mic preț din Europa, aplicat la medicamentele de pe piața românească, generează deja disfuncționalități majore, o taxă clawback bazată pe date lipsite de transparenţă nu face decât să reducă și mai mult accesul pacienților din România la tratamentul de care au nevoie.

Singura cale pentru a soluționa criza medicamentelor este dialogul

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) susține inițiativa autorităților de a dialoga cu toți cei implicați în domeniul medicamentelor. Este singura abordare posibilă pentru a găsi soluții care să rezolve criza medicamentelor și care să pună bazele unei dezvoltări sustenabile în beneficiul pacienților români.

„Așteptările noastre de la dialogul cu noul Guvern sunt mari, mai ales în contextul în care ne confruntăm de mai bine de opt ani cu lipsa de predictibilitate, de transparență și de coerență a pieței, incertitudinea în care ne desfășurăm activitatea fiind dublată de o suprataxare unică în Europa, o povară fiscală din ce în ce mai greu de suportat. Suntem deschiși și sprijinim activ acest proces pentru că ne dorim să găsim soluții concrete care să fie și implementate, astfel încât situația în care ne aflăm să nu se agraveze și să pună și mai mult în pericol accesul pacienților români la tratamente inovatoare. Avem încredere că autoritățile au la dispoziție toate datele necesare derulării unui proces decizional cu un rezultat care să reflecte întocmai realitatea românească și nevoile reale ale acesteia.”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

În vederea completării informațiilor prezentate în unele materiale publicate în ultimele săptămâni despre situația în care se află piața farmaceutică, ARPIM aduce în atenția autorităților argumente solide, alături de date și fapte certe, care constituie elementele unei analize riguroase a pieței și industriei din ultimii ani:

  • bugetul alocat medicamentelor a rămas la aceeași valoare din anul 2012, astfel încât diferența dintre bugetul alocat medicamentelor și nevoile reale de tratament ale pacienților români a depășit 1 miliard de lei în anul 2016, sumă suportată integral de companiile farmaceutice prin plata taxei clawback;
  • taxa clawback, impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză, a ajuns să reprezinte anul acesta aproximativ 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS;
  • o taxă clawback al cărei mecanism nu este nici transparent și nici predictibil, bazată pe o diferențiere stabilită discreționar, nu face decât să pună și mai mult în pericol tratamentele de ultimă generație, care nu au o alternativă generică în piață și care reprezintă pentru mulți pacienți singura șansă pe care aceștia o au în lupta cu boala;
  • 2 din 3 pacienți români sunt tratați cu medicamente generice, iar România ocupă locul 5 în rândul Statelor Membre ale Uniunii Europene şi se află peste media europeană la capitolul penetrării medicamentelor generice;
  • țara noastră se află pe ultimele locuri în ceea ce privește accesul pacienților la terapiile de ultimă generație deja disponibile în Europa, unele dintre ele de mai mulți ani;
  • conform analizelor de date ale companiilor membre ARPIM, la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piață riscă să devină nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri în ultimele luni;
  • formula clawback aplicată în România este unică la nivel european; în nicio altă țară nu se aplică o abordare atât de agresivă a acestui concept de clawback: nu există raportarea la un buget înghețat în timp, care nu ține cont de nevoile actuale și reale ale pacienților, așa cum nici taxa nu se calculează la prețul final care include adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor.

„Rămânem deschiși dialogului și ne dorim să colaborăm cu toți actorii din industrie pentru ca împreună cu autoritățile să găsim acele soluții care să pună bazele unei noi etape de dezvoltare a pieței, în beneficiul pacienților, al bugetului de stat, al jucătorilor din industrie și care să ajute la progresul economiei în ansamblu.”, a încheiat Directorul Executiv al ARPIM.

Susținem candidatura României pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului la București

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) își arată deschiderea de a colabora cu autoritățile din Sănătate pentru îndeplinirea obiectivului de a găzdui la București Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

,,Suntem de părere că decizia autorităților de a candida pentru găzduirea EMA la București va contribui la creșterea vizibilității României ca stat membru al Uniunii Europene și credem că relocarea EMA va aduce după sine numeroase beneficii economice și sociale pentru români.

Totodată, interacțiunea directă cu reprezentanții EMA ar oferi posibilitatea reprezentanților sistemului de sănătate și ai industriei farmaceutice de a-și extinde aria de expertiză. Acest lucru se poate traduce și în identificarea de noi soluții care să ajute la alinierea României în ceea ce privește creșterea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație, care sunt disponibile în Europa, dar care ajung în România cu dificultate”, a afirmat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

ARPIM consideră că sistemul medical din România are un potențial semnificativ de dezvoltare, de atragere de noi investiții și relocarea sediului EMA în România poate contribui la exploatarea acestui potențial.

Companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea și pun la dispoziția autorităților expertiza și experiența lor pentru reușita oricărui demers care este în beneficiul pacienților români și al economiei României.