Etichete: arpim

Solicităm realizarea unui audit independent al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în contextul acuzațiilor de fraudă aduse Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, consideră că realizarea unui audit al datelor folosite pentru calcularea taxei clawback este obligatorie și solicită transparentizarea modului în care această taxă este calculată.

„Încă din anul 2015, am solicitat autorităților creșterea nivelului de transparență și predictibilitate în ceea ce privește mecanismul de calcul al taxei clawback, fără a primi un răspuns. Realitatea este că, de nenumărate ori, taxa clawback nu a fost în concordanță cu valoarea consumului de medicamente din piață, însă nu putem ști dacă cifrele utilizate și mecanismul de calcul au fost corecte, întrucât nu avem acces la date. Acuzațiile recente aduse Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate ne determină să afirmăm că doar un audit independent poate identifica și corecta eventuale deficiențe în calcularea și implementarea taxei clawback.

Suntem obligați să funcționăm pe o piață lipsită de transparență. În acest moment, industria producătoare de medicamente acoperă 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS prin intermediul taxei clawback, care a ajuns să fie nesustenabilă. O taxă care a fost impusă industriei din cauza nivelului scăzut de investiții în sistemul de sănătate românesc.

Această lipsă de transparență agravează situația pentru toți cei implicați în sistemul de sănătate și limitează accesul pacienților la medicamente de ultimă generație care le-ar putea îmbunătăți considerabil calitatea vieții”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

În primul trimestru al anului 2017, taxa clawback a ajuns să reprezinte 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, în creștere cu 4 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În condițiile în care principiul celui mai mic preț din Europa, aplicat la medicamentele de pe piața românească, generează deja disfuncționalități majore, o taxă clawback bazată pe date lipsite de transparenţă nu face decât să reducă și mai mult accesul pacienților din România la tratamentul de care au nevoie.

Singura cale pentru a soluționa criza medicamentelor este dialogul

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) susține inițiativa autorităților de a dialoga cu toți cei implicați în domeniul medicamentelor. Este singura abordare posibilă pentru a găsi soluții care să rezolve criza medicamentelor și care să pună bazele unei dezvoltări sustenabile în beneficiul pacienților români.

„Așteptările noastre de la dialogul cu noul Guvern sunt mari, mai ales în contextul în care ne confruntăm de mai bine de opt ani cu lipsa de predictibilitate, de transparență și de coerență a pieței, incertitudinea în care ne desfășurăm activitatea fiind dublată de o suprataxare unică în Europa, o povară fiscală din ce în ce mai greu de suportat. Suntem deschiși și sprijinim activ acest proces pentru că ne dorim să găsim soluții concrete care să fie și implementate, astfel încât situația în care ne aflăm să nu se agraveze și să pună și mai mult în pericol accesul pacienților români la tratamente inovatoare. Avem încredere că autoritățile au la dispoziție toate datele necesare derulării unui proces decizional cu un rezultat care să reflecte întocmai realitatea românească și nevoile reale ale acesteia.”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

În vederea completării informațiilor prezentate în unele materiale publicate în ultimele săptămâni despre situația în care se află piața farmaceutică, ARPIM aduce în atenția autorităților argumente solide, alături de date și fapte certe, care constituie elementele unei analize riguroase a pieței și industriei din ultimii ani:

  • bugetul alocat medicamentelor a rămas la aceeași valoare din anul 2012, astfel încât diferența dintre bugetul alocat medicamentelor și nevoile reale de tratament ale pacienților români a depășit 1 miliard de lei în anul 2016, sumă suportată integral de companiile farmaceutice prin plata taxei clawback;
  • taxa clawback, impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză, a ajuns să reprezinte anul acesta aproximativ 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS;
  • o taxă clawback al cărei mecanism nu este nici transparent și nici predictibil, bazată pe o diferențiere stabilită discreționar, nu face decât să pună și mai mult în pericol tratamentele de ultimă generație, care nu au o alternativă generică în piață și care reprezintă pentru mulți pacienți singura șansă pe care aceștia o au în lupta cu boala;
  • 2 din 3 pacienți români sunt tratați cu medicamente generice, iar România ocupă locul 5 în rândul Statelor Membre ale Uniunii Europene şi se află peste media europeană la capitolul penetrării medicamentelor generice;
  • țara noastră se află pe ultimele locuri în ceea ce privește accesul pacienților la terapiile de ultimă generație deja disponibile în Europa, unele dintre ele de mai mulți ani;
  • conform analizelor de date ale companiilor membre ARPIM, la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piață riscă să devină nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri în ultimele luni;
  • formula clawback aplicată în România este unică la nivel european; în nicio altă țară nu se aplică o abordare atât de agresivă a acestui concept de clawback: nu există raportarea la un buget înghețat în timp, care nu ține cont de nevoile actuale și reale ale pacienților, așa cum nici taxa nu se calculează la prețul final care include adaosurile distribuitorilor și farmaciștilor.

„Rămânem deschiși dialogului și ne dorim să colaborăm cu toți actorii din industrie pentru ca împreună cu autoritățile să găsim acele soluții care să pună bazele unei noi etape de dezvoltare a pieței, în beneficiul pacienților, al bugetului de stat, al jucătorilor din industrie și care să ajute la progresul economiei în ansamblu.”, a încheiat Directorul Executiv al ARPIM.

Susținem candidatura României pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului la București

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) își arată deschiderea de a colabora cu autoritățile din Sănătate pentru îndeplinirea obiectivului de a găzdui la București Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

,,Suntem de părere că decizia autorităților de a candida pentru găzduirea EMA la București va contribui la creșterea vizibilității României ca stat membru al Uniunii Europene și credem că relocarea EMA va aduce după sine numeroase beneficii economice și sociale pentru români.

Totodată, interacțiunea directă cu reprezentanții EMA ar oferi posibilitatea reprezentanților sistemului de sănătate și ai industriei farmaceutice de a-și extinde aria de expertiză. Acest lucru se poate traduce și în identificarea de noi soluții care să ajute la alinierea României în ceea ce privește creșterea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație, care sunt disponibile în Europa, dar care ajung în România cu dificultate”, a afirmat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

ARPIM consideră că sistemul medical din România are un potențial semnificativ de dezvoltare, de atragere de noi investiții și relocarea sediului EMA în România poate contribui la exploatarea acestui potențial.

Companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea și pun la dispoziția autorităților expertiza și experiența lor pentru reușita oricărui demers care este în beneficiul pacienților români și al economiei Românie

O treime din studiile clinice desfășurate în România vizează afecțiunile oncologice și hematologice

Din cele 192 de studii clinice aprobate în România în anul 2015, 32% erau dedicate afecțiunilor oncologice sau hematologice, conform raportului ,,Studiile clinice în România” realizat de KPMG . 25% dintre studiile clinice din România vizau afecțiunile metabolice, reumatologice şi imunologice, iar alte 19% erau destinate afecțiunilor sistemului nervos central sau cele cardiovasculare.

,,România se aliniază tendințelor europene în ceea ce privește ariile terapeutice cercetate, iar acest lucru este o veste încurajatoare pentru pacienții oncologici români care nu au acces la medicamentele de ultimă generație, respectiv la cel mai bun tratament existent pentru afecțiunea lor. Studiile clinice reprezintă un beneficiu pentru acești pacienți, dar și pentru alți pacienți care suferă de boli cronice, prin faptul că le oferă acces la terapii de ultimă generație care pot reprezenta, pentru unii dintre ei, singura șansă la viață. În multe țări din Uniunea Europeană care beneficiază de sisteme de sănătate mai performante comparativ cu cel al României, studiile clinice sunt considerate alternative reale de tratament la schemele și protocoalele terapeutice deja existente pe piețele respective.
România nu este aliniată însă și la capitolul perioadei de aprobare a studiilor clinice. Durează și 25 de săptămâni ca un studiu clinic să fie aprobat în România, de trei ori mai mult decât recomandările europene și de două ori mai mult decât perioada de aprobare din țările vecine, Ungaria sau Ucraina”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Procesul de organizare a studiilor clinice este unul foarte strict și foarte bine reglementat. Periodic, la centrele de organizare și desfășurare a studiilor clinice au loc inspecții realizate de către autoritățile de reglementare în domeniu (FDA, Food and Drug Administration – autoritatea americană, EMA – autoritatea europeană, precum și autoritățile naționale). Rezultatele inspecțiilor efectuate în România au demonstrat că centrele noastre de studii clinice au un grad ridicat de conformitate și complianță în domeniul Normelor de Bună Practică în studiul clinic și de respectare a Protocoalelor de Studiu. În anul 2015, în urma inspecțiilor FDA, României nu i s-a solicitat să înregistreze nicio acțiune oficială privind centrele de studii clinice, rezultatele inspecțiilor demonstrând că centrele clinice naționale au un grad înalt de conformitate.

,,România are un potențial foarte mare de atragere a studiilor clinice. Calitatea datelor colectate este comparabilă cu cea din alte țări europene, are un număr mare de locuitori, un proces eficient de recrutare a pacienților, costuri aliniate cu cele din alte țări europene. Studiile clinice aduc beneficii pacienților, cadrelor medicale și nu în ultimul rând, bugetului statului. Dacă perioada de aprobare a studiilor clinice ar fi aliniată reglementărilor europene și dacă ar exista un sprijin activ din partea autorităților în desfășurarea de studii clinice, în anul 2022, industria de studii clinice ar putea contribui cu 171 milioane EUR la economia României, de două ori mai mult decât contribuția din anul 2015”, a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe ARPIM.

La nivel mondial, în data de 19 mai, se marchează Ziua Studiilor Clinice. În acest context, ARPIM subliniază că este nevoie de un dialog real, constructiv între toate părțile implicate în desfășurarea studiilor clinice pentru a identifica soluțiile necesare deblocării situației studiilor clinice în România, ceea ce ar aduce beneficii majore sistemului de sănătate românesc.

###
Raportul ,,Studiile clinice în România” a fost realizat de KPMG în anul 2016 și are la bază colectarea de informații pe baza unui chestionar completat de către principalii jucători din piață, companii organizatoare de studii clinice și companii farmaceutice, interviuri și discuții cu reprezentanți ai companiilor farmaceutice, ai companiilor organizatoare de studii clinice din România, investigatori, asociații de pacienți și reprezentanți ai autorităților implicate în procesul de studii clinice. Totodată, cuprinde și cercetarea efectuată de KPMG asupra surselor publice și a informațiilor disponibile publicului.

70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranței acestuia

Procesul de fabricare a unui vaccin, din momentul achiziției materiei prime și până când acesta ajunge să fie distribuit, este unul complex, supus unei testări riguroase realizate de producător, de autoritățile din țara care produc vaccinul, dar și de autoritățile din țara în care se distribuie vaccinul.[1]

„Perioada de producție a unui vaccin durează între 3 luni și 2 ani în funcție de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea și eficiența acestuia. Un vaccin a cărui producție a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuție în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce privește achiziția de vaccinuri și de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceștia să poată ajusta planul de producție și livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice țară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societății Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menținerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunității de grup și, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizați pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

„Este important ca toți părinții să fie convinși de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente și protejează copilul de afecțiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecțiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecințe majore asupra dezvoltării copilului și pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creșterea incidenței acestor afecțiuni.

Sunt multe mituri care circulă în ceea ce privește conținutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienți să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informați și pentru a înțelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuților împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.

În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecțiuni și alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare și dezvoltare.

[1] http://www.ifpma.org/resource-centre/the-complex-journey-of-a-vaccine/