Etichete: arpim

Accesul universal la vaccinuri și vaccinare este esențial pentru starea de sănătate a individului

Vaccinurile salvează anual 3 milioane de vieți și previn 30 de boli infecțioase

Vaccinurile reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a 30 de boli infecțioase și datorită lor, între 2 și 3 milioane de vieți sunt salvate anual, la nivel global.

Vaccinurile oferă protecție nou-născuților, sugarilor, copiilor, dar și adulților și sunt esențiale nu doar pentru sănătatea individului, dar și pentru sănătatea publică și pentru societate, prin prevenirea morbidității și mortalității cauzate de diferite boli infecțioase.

,,Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o rată de vaccinare de 95% pentru a asigura protecţia populaţiei şi pentru a evita apariția de epidemii de boli prevenibile prin vaccinare. În România, însă, rata de vaccinarea coboară până la 67% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Naţional de Vaccinare, iar acest fapt a determinat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri şi de decese, cum este, spre exemplu, cazul rujeolei.

Vaccinurile sunt produse sigure, sunt eficace şi contribuie direct la salvarea de vieţi prin prevenirea multor boli infecțioase care pot avea consecinţe severe asupra sănătăţii copilului sau a adultului. Un aspect deosebit de important, însă, este ca accesul la vaccinuri şi vaccinare să fie asigurat neîngrădit, astfel încât fiecare individ să poată beneficia de vaccinul necesar în etapa de viaţă în care se află” a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.

Accesul universal la vaccinuri și vaccinare a fost tema unui workshop dedicat vaccinării, organizat la Cluj-Napoca, în parteneriat, de Societatea Română de Microbiologie, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

,,Este important să vorbim despre accesul la vaccinuri pentru că existența unui vaccin pe piață depinde de o bună colaborare între autorități și producători, dar și de o bună estimare a necesarului de vaccinuri pentru piața respectivă. Producția unui vaccin poate dura între 3 și 36 de luni, în funcție de complexitatea vaccinului, deoarece vorbim de un produs biologic care este testat de sute de ori în ceea ce privește siguranța şi eficacitatea înainte de a fi distribuit către populație. Astfel, un vaccin care intră astăzi în procesul de producție, va fi disponibil statelor care au nevoie de el, cel mai devreme, în 2020.

Din cauza procesului lung de fabricație și a unui deficit de capacitate de producție de vaccinuri la nivel global, este necesar ca autoritățile din România să estimeze cât mai corect necesarul de vaccinuri și să solicite producătorilor cantitățile necesare, în timp util”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM.

Vaccinarea este, de asemenea, recomandată şi pacienților care suferă de anumite afecțiuni cronice și pentru care o boală infecțioasă se poate dovedi fatală.

,,Am discutat cu pacienți care erau convinși că starea lor de sănătate nu le permite să se vaccineze, când de fapt vaccinarea era indicată, deoarece organismul lor nu ar face față unei boli infecțioase. De cealaltă parte, sunt pacienții care doresc să se vaccineze, dar nu se pot vaccina datorită lipsei de accesibilitate la vaccinuri. Viața lor depinde şi de sănătatea comunității din care fac parte, care este asigurată și de acoperirea vaccinală. Vaccinurile sunt sigure, eficace și salvează vieți. Nu doar pe cele ale indivizilor care primesc vaccinul, dar și pe ale tuturor celorlalți, datorită beneficiilor imunizării de cohortă”, a declarat Radu Gănescu, Președinte al COPAC.

Vaccinurile reprezintă, de asemenea, un instrument important de luptă împotriva rezistenței anti-microbiene. Acestea reduc rata bolilor infecțioase și reduc consumul de antibiotice necesare pentru tratamentul complicațiilor şi de asemenea, reduc cantitatea de antibiotice administrate greșit pentru infecții virale.

30 de afecțiuni pot fi astăzi prevenite prin vaccinare

Vaccinarea pe tot parcursul vieții este esențială pentru sănătatea individului

 

București, 24 aprilie – În contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) alături de Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) atrage atenția asupra siguranței și eficienței vaccinurilor, una dintre cele mai eficiente metode de prevenție împotriva bolilor infecțioase, care contribuie la salvarea a 2-3 milioane de vieți anual.[1]

În acest moment, aproximativ 30 de afecțiuni pot fi prevenite prin vaccinare[2], iar cercetătorii au în dezvoltare peste 260 de vaccinuri care să acopere un număr mai mare de afecțiuni, cu scop preventiv sau curativ. Sunt vaccinuri pentru boli infecțioase, afecțiuni oncologice, alergii, boli autoimune sau neurologice.[3]

Vaccinurile pot proteja pe oricine, de la nou-născuți la seniori, sunt recomandate pacienților cronici și totodată sunt importante pentru că oferă protecție la nivelul întregii comunități din care pot face parte și copii sau adulți care, din diferite motive medicale, nu se pot vaccina.

,,Obiectivul nostru este acela de a contribui la asigurarea accesului universal la vaccinuri şi vaccinare, fie că vorbim despre vaccinarea copiilor sau despre vaccinarea adulților. În România sunt două elemente esențiale care trebuie abordate. Primul dintre ele, asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri, care se poate face printr-un dialog continuu şi constant între autorități şi producători. Producția unui vaccin poate dura şi doi ani, astfel că evaluarea necesarului de vaccinare şi solicitările către producători trebuie făcute cu simț de răspundere şi cât mai din timp.

Cel de-al doilea aspect este legat de creșterea ratei de vaccinare prin adresarea îngrijorărilor privind siguranța şi eficiența vaccinurilor. Vaccinurile sunt eficiente, ca dovadă, la nivel global a scăzut mortalitatea cauzată de rujeolă cu 85% în aproape două decenii, iar cazurile de rubeolă cu 97%.

Vaccinurile sunt sigure, procesul de producție al acestora este unul extrem de riguros și de atent monitorizat, iar 70% din timpul necesar pentru producție este alocat testării calității produsului”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM.

Rata de acoperire vaccinală în România este mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În cazul vaccinării antirujeolice, acoperirea vaccinală a scăzut de la 89% în 2016 la 86% în 2014, iar în cazul vaccinării anti-poliomielită, a scăzut de la 94% la 89% în aceeași perioadă de timp.[4]

,,Aproape jumătate dintre români – 46% – nu sunt convinși că vaccinarea este cea mai sigură metodă de apărare împotriva unor boli infecțioase, conform unui studiu realizat la începutul acestui an[5]. Această lipsă de convingere se observă în scăderea ratei de vaccinare și mai departe în creșterea numărului de îmbolnăviri și decese cauzate de afecțiuni prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola. Spre exemplu, la data de 19.04.2019 erau 16.552 de cazuri de rujeolă confirmate în România, dintre care 62 de decese. [6]

Vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente și salvează vieți. Niciunul dintre miturile care circulă în spațiul public și care sperie adulții nu pot fi dovedite medical. Recomandăm părinților să se adreseze medicului de familie și să-și vaccineze copiii, iar adulților să țină cont de recomandările de vaccinare specifice etapei de viață în care se află”, a adăugat Dr. Dina Mergeani, Președinte al SNMF.

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri medicale din istorie, iar beneficiile acestora pentru starea de sănătate a individului, dar și pentru sistemele de sănătate și societate sunt de necontestat. Cercetarea și dezvoltarea unui vaccin durează între 12-15 ani.[7] Prima etapă a procesului este faza preclinică, unde se stabilește profilul de siguranță a vaccinului și apoi este demarată etapa studiilor clinice de faza întâi. Această etapă durează între 12 – 18 luni și are drept obiective evaluarea siguranței vaccinului, identificarea eventualelor reacții adverse și stabilirea dozajului optim. Urmează a doua și a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranța și eficiența vaccinului, stabilirea dozajului optim și a calendarului de administrare. Ulterior, vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autoritățile competente și abia apoi produs și distribuit populației, el fiind testat de autoritățile din țara care exportă vaccinul, din țara care îl importă şi de producători.[8] Procesul de producție a unui vaccin poate dura între 3 și 36 de luni în funcție de tipul de vaccin.

Activitatea de monitorizare a siguranței vaccinurile continuă pe întreg ciclul de viață al produsului, conform cu reglementările legislației europene.

***

 

 

[1]http://arpim.ro/wp-content/uploads/2019/04/Pliant_vaccines-Europe_RO.pdf

[2]http://arpim.ro/wp-content/uploads/2019/04/Pliant_vaccines-Europe_RO.pdf

[3]https://www.phrma.org/media/new-era-of-medicine-vaccines?__hstc=46830328.692ba8ce30c2f77e834fa5dd553c5a73.1555513417698.1555513417698.1555513417698.1&__hssc=46830328.4.1555513417699&__hsfp=2267348343

[4]https://eurohealthnet.eu/sites/eurohealthnet.eu/files/publications/EuroHealthNet%20Factsheet%20on%20Vaccination%20_%20April2019.pdf

[5]https://www.inscop.ro/martie-2019-atitudinea-populatiei-fata-de-vaccinuri-si-vaccinare/

[6]https://cnscbt.ro/index.php/informari-saptamanale/rujeola-1/1181-situatia-rujeolei-in-romania-la-data-de-19-04-2019/file

[7]https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/

[8]https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/

Christian Rodseth este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România, este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate în luna februarie. Din conducerea ARPIM, alături de Christian Rodseth, mai fac parte Alina Culcea, Director General Amgen România, recent aleasă în funcția de Vicepreședinte și Serge Nicollerat, Director General Servier România, care își păstrează poziția de Vicepreședinte ocupată și în mandatul anterior al conducerii asociației.

Absolvent al unui program MBA internațional, Christian Rodseth are o experiență de 15 ani în industria farmaceutică, dobândită în diverse regiuni geografice, precum și în alte sectoare ale mediului de afaceri- vânzări și marketing, health economics și management general. Înainte de a prelua poziția actuală în cadrul Janssen Compania Farmaceutică a Johnson & Johnson, Christian Rodseth a fost Director al departamentului de Vânzări & Marketing al Janssen Africa de Sud și regiunea Subsahariană. În perioada 2016 – 2018, noul Președinte a fost membru şi ulterior Vicepreşedinte în conducerea ARPIM.

,,Alături de colegii din board, voi duce mai departe misiunea ARPIM de a contribui la îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație și servicii medicale la standarde europene. Cred în dialog şi în parteneriat. De aceea, consider că este responsabilitatea conducerii ARPIM, precum și a fiecărui membru în parte, să colaboreze cu factorii de decizie din domeniul sănătății pentru a reduce decalajele dintre Sănătatea României și standardele europene în domeniu.

Vom continua, așadar, să dezvoltăm și să propunem soluțiile care vizează un acces mai bun al pacienților la medicamente prin actualizarea bugetului alocat medicamentelor în acord cu nivelul de consum al pacienților, ajustarea taxei clawback, revizuirea mecanismelor de introducere a medicamentelor inovatoare pe lista de compensate. Un pacient care primește tratamentul de care are nevoie, la momentul oportun are toate şansele să rămână o persoană activă în societate, independentă care beneficiază de o calitate bună a vieții, indiferent de diagnostic. Pacienții români au acest drept”, a declarat Christian Rodseth, Președintele ARPIM.

În board-ul ARPIM au fost aleși doi noi membri: reprezentanții companiei Novo Nordisk, Cecilia Radu, Director General și Merck Sharpe and Dohme, Nicholas Renard, Director General.

Reprezentanții companiilor Roche România – Martine Draullette, Director General și Eli Lilly România – Attila Fejer, Director General își păstrează poziția de membri ai board-ului, ocupată și în mandatul anterior, iar Dan Zaharescu rămâne în conducerea asociaţiei, în calitate de Director Executiv.

În doar 4 ani pacienții români au rămas fără aproape 400 de medicamente inovatoare

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Criza va continua, 26 de medicamente fiind notificate deja pentru discontinuitate în primele două săptămâni ale lunii ianuarie.

,,Numărul din ce în ce mai mare de medicamente care dispar de pe piață reprezintă o dovadă a faptului că soluționarea celor două cauze majore care duc la dispariția lor de pe piață trebuie să devină o prioritate pentru toți cei implicați. Politica celui mai mic preț european și taxa clawback care înregistrează creșteri trimestriale au consecințe majore asupra pacienților. Riscul pentru sănătatea lor  este din ce în mare pentru că pot dispărea în continuare medicamente fără nicio alternativă terapeutică.

Suntem într-o perioadă în care România are președinția Consiliului European, iar în acest context, Ministerul Sănătății are printre priorități accesul pacienților la medicamente. Însă, pacienții români sunt din ce în ce mai departe de standardele europene din domeniul sănătății la capitolul acces la medicamente”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Cu toate acestea, ARPIM susține măsurile luate pentru identificarea unei noi abordări a taxei clawback prin implicarea în grupul de lucru inter-ministerial înființat anul trecut cu acest scop. De asemenea, consideră că soluția punctuală de a actualiza bugetul anual alocat medicamentelor cu rata inflației, care va intra în vigoare începând cu ultimul trimestru al anului 2018, reprezintă un bun pas înainte.

,,Considerăm că este crucial ca toate eforturile pentru a crește nivelul de predictibilitate și sustenabilitate ale taxei clawback să continue într-un ritm cât mai alert, iar pentru asta, bugetul alocat medicamentelor trebuie, într-adevăr, actualizat anual.

Totodată, ne așteptăm ca autoritățile să acorde în continuare atenție soluțiilor propuse de ARPIM, printre care și eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale”, a adăugat Liviu Popescu.

Comunitatea medicală de diabetologi și producătorii de medicamente inovatoare lansează un apel pentru colaborare extinsă în domeniul diabetului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – Grupul de lucru Diabet au semnat un protocol de colaborare, care reprezintă un angajament pentru parteneriat în domeniul prevenției și managementului integrat al pacientului cu diabet,  lansând un apel deschis pentru toți factorii interesați.

 

Datele la nivelul României arată că 11,6% din populație suferă de diabet[1], prevalența ajungând până la 17,7% pentru grupa de vârstă 60-79 de ani. Cu toate acestea, gradul de conștientizare și informare a populației cu privire la diabet rămâne scăzut, atât pentru pacienții cu diabet zaharat cât și pentru non-pacienți. Diabetul este perceput de către români ca o boală mai puțin gravă decât accidentul vascular cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita. În același timp, 3 din 4 români sunt de acord că România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește accesul la noi medicamente antidiabetice[2].

Complicațiile cardiovasculare în diabet, care sunt considerate a fi principala cauză de deces în rândul pacienților (procentul este estimat la 50% și poate urca până la 75%-80%) presupun costuri foarte ridicate[3]. Având în vedere că se estimează o creștere a prevalenței diabetului în toată Europa cu 16%, costurile financiare vor reprezenta tot mai mult o povară pentru bugetul sănătății.

Prof. Romulus Timar, Președinte SRDNBM: Din cauza incidenței din ce în ce mai ridicate și a complicațiilor bolii, diabetul privește nu doar persoana cu diabet sau medicul său, ci fiecare familie în parte, medicii diabetologi, celelalte specialități implicate în managementul diabetului, companii și autorități. 

Datele Federației Internaționale de Diabet – IDF arată că una din două persoane care trăiesc în prezent cu diabet zaharat de tip 2 este nediagnosticată, iar mai puțin de 1 din 4 membri ai familiei au acces la programe de educație pentru diabet. De aceea, consider că trebuie să avem o abordare de 360˚, colaborând eficient în problematica diabetului în ceea ce privește educația, prevenţia, în stabilirea diagnosticului precoce şi într-un tratament eficient, care să conducă la prevenirea riscurilor apariției bolii și la o calitate a vieţii cât mai bună a persoanelor care suferă de această afecțiune.

Protocolul de colaborare dintre SRDNBM și ARPIM, semnat cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, reprezintă un angajament pe termen lung asumat de cele două părți în vederea susținerii active a unor acțiuni care urmăresc prevenția, depistarea precoce și managementul integrat al pacienților cu diabet.

Cecilia Radu, Coordonator Grup de lucru Diabet din cadrul ARPIM: Cu toții avem o responsabilitate față de pacienții care suferă de diabet, să contribuim la îmbunătățirea stării de sănătate și calitatea vieții acestora. Protocolul de colaborare cu Societatea Română de Diabet reprezintă un prim pas pentru un parteneriat pe care dorim să-l extindem în următorii ani. Pentru a contribui eficient la creșterea gradului de educare cu privire la diabet și complicațiile afecțiunii, avem nevoie de sprijinul întregii comunități medicale – cardiologi, medici de familie, nutriționiști, pediatri, endocrinologi, medici rezidenți și studenți la medicină, precum și de asociațiile de pacienți și autoritățile responsabile în domeniu.

Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM: În cadrul asociației prioritatea noastră este contribuția la îmbunătățirea calității vieții pacienților și respectarea drepturilor acestora. Cu ajutorul expertizei membrilor, care investesc permanent în cercetare și dezvoltare, continuăm să identificăm soluții la problemele cu care se confruntă pacienții din România.

 

Invitația pentru a adera la această inițiativă rămâne deschisă pentru toți factorii interesați.

  • Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) are ca obiectiv ameliorarea permanentă a calității îngrijirii medicale și a calității vieții persoanelor cu diabet zaharat și/sau cu alte boli de nutriție și metabolism.
  • În cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost format un grup de lucru pe diabet care reunește următoarele companii: AstraZeneca Pharma, Boehringer Ingelheim RCV GmbH &Co KG, Eli Lilly România, Merck România, Merck Sharp & Dohme România, Novo Nordisk Farma, Roche România, Sanofi România și Servier Pharma. Scopul grupului de lucru este de a se implica activ în creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește diabetul și în definirea politicilor de prevenție și management integrat pentru pacienții cu diabet. Grupul de lucru este afiliat proiectelor grupului de lucru Diabet creat la nivelul EFPIA – Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și Forumului European al Diabetului.

 

[1] Studiu Predatorr – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, 2013;

[2] Studiu IMAS – Percepții și atitudini legate de prevenirea, diagnosticarea și tratamentul diabetului, noiembrie 2016.

[3] Studiu al companiei Novo Nordisk cu privire la costul complicațiilor cardiovasculare în diabet în mai multe țări, prezentat la Congresul Anual European ISPOR, 2017. Rezultatele arată că în cazul României, aceste costuri se ridică la 581 mil. euro/ an, reprezentând un cost de 586 euro/an/ pacient cu diabet.