All posts by Arpim

Călin Gălășeanu a fost ales pentru a treia oară președinte al asociației

Schimbări importante la conducerea ARPIM

Dr. Călin Gălășeanu, Country Manager Bristol-Myers Squibb (BMS), își începe cel de-al treilea mandat ca președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în urma votului primit în cadrul Adunării Generale a Asociației din luna februarie.

,,Revin la conducerea ARPIM într-o perioadă în care sistemul de sănătate are nevoie mai mult decât oricând de inovație. Acum, cu atât mai mult, ARPIM își propune ca, în parteneriat cu autoritățile, să contribuie la identificarea celor mai bune soluții pentru pacienții români, astfel încât aceștia să beneficieze de varianta optimă de tratament pentru afecțiunea lor.

Companiile membre ARPIM investesc continuu în cercetare, noi medicamente sunt aprobate anual de autoritățile competente. România trebuie să fie pregătită să ofere pacienților săi acces la aceste terapii.

Acest lucru se poate întâmpla în condițiile unei mai bune finanțări a sistemului de sănătate, a unui mediu de business mai transparent și predictibil, a unei politici a medicamentului coerente și orientate către pacientul român. Companiile membre ARPIM vor continua dialogul deschis și colaborarea inițiată cu autoritățile astfel încât problemele care sufocă sistemul de sănătate de atât de mult timp să-și găsească într-un final soluționarea”, a declarat dr. Călin Gălășeanu, Președintele ales al ARPIM.

Călin Gălășeanu, medic de profesie, are o experiență de 20 de ani în industria farmaceutică. Din anul 2012 conduce compania Bristol-Myers Squibb în România, iar anterior acestei poziții a ocupat funcții de conducere în departamentele de Market Access și Comerciale în cadrul BMS România și BMS Olanda.

În perioada 2014 – 2016 a fost președintele ARPIM, iar din anul 2017 ocupă funcția de președinte al Local American Working Group din România.

Un nou membru în board-ul ARPIM este reprezentantul companiei Amgen România, Dr. Alina Culcea, Director General.

Din componența board-ului mai fac parte: Servier Pharma, Serge Nicollerat, Director General, MSD România, Fabrizio Giombini, Director General care ocupă cele două poziţii de Vicepreședinte, Roche România – Martine Draullette, Director General; Eli Lilly România – Attila Fejer, Director General;  Janssen România – Christian Rodseth, Director General și, din funcția de Director Executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.

Astfel, în urma întâlnirii Adunării Generale a Asociaţiei, singura modificare a survenit la nivelul alegerii unui nou preşedinte. Componenţa board-ului este neschimbată, un semn de stabilitate şi continuitate în implementarea misiunii şi viziunii ARPIM.

De asemenea, Adunarea Generală a Asociației a acceptat intrarea în rândul membrilor ARPIM a companiei Celgene.

Taxa clawback, „ștafeta” guvernelor din ultimii 8 ani

În ultimul trimestru al anului 2017, taxa clawback a fost în valoare de 23,45%, mai mare cu aproximativ 4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trei al aceluiaşi an, când a fost calculată la 19,42%.

În perioada 2013 – 2017 taxa clawback a fost în continuă creștere și prin plata acesteia, industria producătoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacienților români de peste 7 miliarde de lei, mai mult decât bugetul alocat medicamentelor într-un an.

,,Niciunul dintre guvernanții din ultimii 8 ani nu a acordat atenție acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deși în nenumărate rânduri au fost aduse argumente și propuse soluții care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate. Taxa clawback este una dintre problemele rămase nerezolvate, predate de un guvern către altul. Avem însă încredere că noul guvern va acorda o atenție sporită crizei de medicamente cu care se confruntă pacienții români și că vor ține cont și de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare.

În toți acești ani, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură temporară de control bugetar într-o măsură care acționează împotriva pacienților. Anul trecut, mai mult decât oricând, au fost vizibile consecințele pe care le poate avea o astfel de măsură asupra accesului pacienților la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativă terapeutică în piață.

ARPIM a propus o serie de soluții pe termen scurt și mediu care vizează două dintre marile probleme ale taxei clawback: impredictibilitatea și lipsa de transparență a mecanismului de calcul, dar și bugetul alocat medicamentelor, utilizat pentru calculul taxei clawback, care a rămas la nivelul stabilit în anul 2012. Printre soluții se numără eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multă predictibilitate, dar și creșterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior.

Sistemul de sănătate românesc are nevoie de soluții care să trateze cauza problemelor, nu doar simptomele și implementarea unui mecanism predictibil și transparent pentru calcului taxei clawback reprezintă una dintre soluții”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Companiile membre ARPIM își arată disponibilitatea de a lucra alături de noul Guvern pentru a găsi de urgență cele mai bune soluții pentru a evita adâncirea crizei de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate.

Soluția pentru criza medicamentelor este la Ministerul Finanțelor Publice

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) subliniază că majoritatea crizelor de medicamente din ultimii ani au fost generate de dispariția medicamentelor fără alternativă terapeutică în piață. ARPIM menționează că soluția pentru rezolvarea crizei de medicamente din sistem se află la Ministerul Finanțelor Publice.

,,Ministerul Finanțelor Publice nu a reușit să găsească în ultimii ani bugetul necesar pentru a finanța consumul real de medicamente, iar consecințele acestui lucru sunt resimțite de pacienți la fiecare pas.

De-a lungul timpului, cea mai mare parte a crizelor de medicamente a fost generată de dispariția de pe piață a medicamentelor care nu au alternativă terapeutică, iar în această categorie intră medicamente oncologice, vaccinuri, medicamente derivate din plasmă şi sânge şi multe altele. Autorităţile ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra nevoilor tuturor pacienţilor români.

Este momentul ca Ministerul Finanțelor Publice să ia în considerare toate argumentele pe care vocile din sistemul de sănătate le-au transmis de-a lungul timpului şi să privească criza medicamentelor din perspectiva pacienților, nu doar din perspectivă strict financiară”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

ARPIM salută definitivarea structurii de conducere a Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate

,,Suntem încrezători că structura de conducere a CNAS este la curent cu problemele pacienților români privind accesul la standardul european de tratament, ca le vor aborda cu imparţialitate şi nedescriminatoriu și totodată, că vor lucra alături de pacienți, dar și de toate celelalte voci din sistemul de sănătate pentru a reduce decalajul de tratament dintre România și Europa.

Totodată, vrem să subliniem importanța continuității în evaluarea medicamentelor, dar în același timp și urgența în a găsi o soluție pentru modificarea taxei clawback, o povară fiscală nesustenabilă pentru producătorii de medicamente. Printre soluțiile propuse de ARPIM se numără și plafonarea taxei clawback și dorim să asigurăm conducerea CNAS de întreaga noastră disponibilitate de a discuta pe marginea acestei soluții, dar și pentru a identifica împreună alte soluții în beneficiul pacientului român”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe al ARPIM.

România are oportunitatea de a recupera acum decalajul de tratament față de standardul european, dată fiind creșterea economică fără precedent

Diferențele de consum de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice majore demonstrează că România se află nu doar în urma unor țări dezvoltate din vestul Europei, dar și în urma multor țări din regiunea central și est-europeană, conform studiului IQVIA (QuintilesIMS), „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare, realizat în noiembrie 2017, pentru ARPIM.

În domenii precum cardiologia, diabetul, unele forme de cancer sau psihiatria, consumul de medicamente inovatoare este cu 50% mai mic decât media europeană, acesta fiind un indicator care confirmă faptul că România nu reușește să ofere tratamente noi la nivelul la care au acces alți pacienți din țările din jur.

Același studiu arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Italia a introdus la compensare 86 de medicamente, Slovenia 52, iar Bulgaria 33. România se află cu mult sub media europeană de 51 de medicamente.

Studiul realizat de IQVIA (QuintilesIMS) a fost prezentat în cadrul evenimentului „Trăim viitorul cu încredere”, primul eveniment dedicat inovației în medicină, organizat de reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină, companii farmaceutice reunite sub Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Pacienții români au dreptul de a avea acces la ceea ce se numește <<gold standard of treatment>>, mai exact cel mai eficient medicament pentru afecțiunea lor disponibil pe piață la un moment dat, ca și ceilalți pacienți europeni. Datele ne arată că avem un decalaj destul de mare de acoperit, mai ales dacă luăm în considerare faptul că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a dus standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și eficiență.

Inovația în medicină salvează vieți doar dacă pacienții au acces la ea. Și ne dorim ca pacienții români să aibă acces permanent la tratamente inovatoare în aceeași măsură în care au și  pacienții europeni.

România are acum șansa de a recupera din decalaj, dată fiind creșterea economică fără precedent. De altfel, autoritățile au făcut pași majori în deschiderea listei de medicamente compensate și apreciem eforturile lor. Soluția pentru reducerea decalajului de tratament este cea aplicată de toate celelalte țări, un parteneriat între autorități, comunitatea medicală, pacienți și reprezentanții cercetării și ai progresului în medicină. Este ceea ce ne propunem prin evenimentul organizat astăzi”, a declarat Radu Rășinar, Președinte ARPIM.

Din momentul în care un medicament nou este aprobat de autoritățile competente și până când acesta este introdus la compensare trec 43 de luni, de două ori mai mult decât în Bulgaria sau în Cehia, ne arată studiul IQVIA (QuintilesIMS). În Germania, perioada de introducere a tratamentelor noi pe lista de medicamente compensate este sub o lună, iar în Marea Britanie durează 4 luni, potrivit aceluiași studiu.

Evenimentul organizat de ARPIM pentru prima dată în România a reunit cercetători internaționali care au vorbit despre implicațiile inovației în medicină, dar și reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale,  ai pacienților și ai asociațiilor de business care au dezbătut asupra potențialelor soluții ce ar putea reduce decalajul dintre România și statele europene în ceea ce privește standardul de tratament.

„Ca cercetător în domeniul oncologiei, imunologiei, microbiologiei știu că medicina progresează în fiecare zi. Cu fiecare afecțiune ale cărei mecanisme sunt mai bine înțelese, cu fiecare moleculă care se dovedește a fi mai eficientă decât cele deja existente, cu fiecare nouă descoperire legată de ADN, genom sau legată de terapiile țintite care acționează fără a afecta celule sănătoase.

Lucrăm acum la programarea genetică a celulelor limfocitare ale corpului uman astfel încât acestea să identifice celule canceroase în organism și să le elimine, protejând celule normale, sănătoase. Acest tratament poate ajunge la milioane de pacienți în lumea întreagă. Efortul cercetătorilor, însă, trebuie să fie continuat de efortul agențiilor care supervizează aprobarea noilor terapii şi al autorităților, în măsură să aducă tratamentele salvatoare de vieți la îndemâna pacienților”, a adăugat Dr. Adrian Bot, Vicepreședinte și coordonator în științe translaționale la Kite, o companie Gilead.