All posts by Arpim

Pacienții români solicită tratamente și servicii medicale similare cu cele ale cetățenilor europeni

Coaliția pentru Sănătate Europeană, din care fac parte asociații de pacienți și reprezentanți ai industriei farmaceutice, a demarat campania ,,Ai dreptul la Sănătate ca în Europa”, al cărei element central îl constituie realitatea că pacienții români sunt pacienți europeni și că au dreptul la tratamente și servicii medicale la același nivel și calitate ca ale celorlalți cetățeni europeni.

Aproape jumătate dintre români consideră că serviciile medicale de calitate slabă și subfinanțarea sistemului de sănătate sunt principalele probleme cu care bolnavii cronici se confruntă în ceea ce privește afecțiunea cronică, conform unui studiu realizat în cadrul campaniei1.  Coaliția pentru Sănătate Europeană susține că bugetul alocat tratamentelor trebuie să reflecte nevoile reale ale tuturor pacienților români. Creșterea alocărilor bugetare, dar și o mai bună administrare a resurselor existente, ar putea reduce decalajul dintre sistemul de sănătate din Romania și cel existent în alte state europene.

,,Nu mai putem ignora numărul în creștere al pacienților diagnosticați cu afecțiuni severe, nu mai putem ignora faptul că nevoile lor de tratament nu sunt acoperite. Pacienții noștri nu primesc medicamentele potrivite pentru afecțiunea lor, în momentul în care au nevoie. Ei trebuie să lupte pentru un drept care, și în România, ca în orice altă țară europeană, este garantat prin Constituție: dreptul la ocrotirea Sănătății. Ne dorim ca în planificarea bugetară să se țină cont, înainte de orice, de binele pacienților și de ceea ce au ei nevoie, de la acces la medicamente, până la programe de screening și prevenție. Cu toții vrem o țară ca afară, primul pas în a transforma România într-o țară ca afară la capitolul Sănătate este să înțelegem că oamenii sunt esențiali pentru dezvoltarea unei societăți și întâi de toate, ei trebuie să fie sănătoși, activi”, a declarat Rozalina Lăpădatu, Președinte IDSE, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

“Ca reprezentant ai pacienților cronici și pacient de 40 de ani, îmi doresc să fiu tratat într-un sistem de sănătate performant, la același nivel cu celelalte state europene. Îmi doresc ca expresia pacientul în centrul sistemului să fie o realitate și nu doar o declarație, așa cum este în prezent. Aș vrea să avem un sistem de sănătate mai bine finanțat, în care să fie clar definit circuitul pacientului și fiecare să aibă un acces facil la tratament și îngrijiri de sănătate, cât mai puțin birocratizat. Realitatea ne situează însă pe ultimul loc în UE în toate statisticile legate de sănătate. Oare atât ne dorim sau doar atât putem face pentru sănătatea cetățenilor români?” a declarat Radu Gănescu, Președinte COPAC, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

Potrivit aceluiași studiu1, aproape 60% dintre români consideră că sistemul de sănătate nu le acordă bolnavilor cronici atenția necesară, în condițiile în care o treime dintre români au declarat că au fost diagnosticați cu o boală cronică de-a lungul vieții și 1 din 3 români au declarat că au persoane care suferă afecțiuni cronice printre cei apropiați.

În anul Centenarului, dar și din perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România trebuie să se poată baza pe un sistem de sănătate cu performanțe înalte și cu acces neîngrădit pentru pacienți la servicii medicale și soluții terapeutice moderne, la tratamente și medicamente inovative, in linie cu cele existente în celelalte țări europene. Dezvoltarea României și sustenabilitatea creșterii economice din următorii ani vor fi influențate decisiv de starea de sănătate a oamenilor și de încrederea lor în capacitatea sistemului public de sănătate de a le acoperi toate nevoile. O țară cu oameni sănătoși este mai puternică și mai competitivă, și privind către planurile sale de viitor, România are nevoie de o sănătate ca în Europa. Este un moment cheie pentru a ne asuma, ca țară, din această perspectivă, un angajament ferm față de viitorul Uniunii Europene”, a declarat Călin Gălășeanu, Președinte ARPIM, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

„Ai dreptul la Sănătate ca în Europa” este o campanie concepută nu doar pentru cei care sunt pacienți acum. Toți românii au dreptul să fie trataţi la acelaşi nivel cu ceilalţi europeni. Fiecare dintre noi devine pacient al sistemului de sănătate la un moment dat sau are pe cineva drag care se lovește de sistem, mai devreme sau mai târziu. Sperăm să convingem cât mai mulți oameni, pacienți sau nu, să susțină această campanie. Este unul dintre motivele pentru care am inclus în campanie o platfomă online unde orice pacient român își poate face cunoscută povestea pentru a-i inspira pe alții în lupta cu afecțiuni similare și unde toți ceilalți pot scrie mesaje de încurajare pentru cei care au nevoie”, a mai declarat Alina Comănescu, Președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

Manifestul și detaliile despre acțiunile campaniei sunt disponibile pe site-ul campaniei, www.sanatateeuropeana.ro.

Membrii Coaliției pentru Sănătate Europeană mai declară:

 Mirela Iordan, Secretar General LAWG

 „Recunoaștem progresul făcut de autorități în ceea ce privește accesul pacienților la tratamente inovatoare, însă există un decalaj considerabil între România şi media europeană. În Europa cetăţenilor egali este inacceptabil să avem copii care încă mor din cauza unor afecţiuni care au fost eradicate. Este nevoie de un efort continuu pentru a putea contribui la acoperirea nevoilor de tratament ale pacienţilor eligibilor şi astfel, la reducerea deceselor care pot fi evitate. Ştiinţa medicală şi tehnologiile disponibile sunt salvatoare de vieţi.”

 *

 Dorica Dan, Alianța Națională pentru Boli Rare din România

,,Cercetarea este esențială pentru a oferi pacienților cu boli cronice răspunsurile și soluțiile de care au nevoie, fie că este vorba de un tratament nou sau despre îmbunătățirea îngrijirii.

Pentru a asigura o îngrijire holistică a pacienților este nevoie de colaborarea tuturor celor implicați în diagnosticare și îngrijire, între pacienți și specialiști, autorități și industrie, între furnizorii de îngrijire medicală și socială. Monitorizarea permanentă a pacienților și asigurarea continuității îngrijirii sunt necesare pentru eficientizarea resurselor existente.”

* 

Daniel Andrei, Asociația Română de Hemofilie

“Atunci când pronunț cuvântul <<sănătate>>, nu mă simt foarte confortabil. Probabil din teama de a nu mai pierde ceva din ce mi-a mai rămas. Țin cu dinții ca părțile funcționale rămase să le mențin la un nivel mulțumitor. Responsabilitatea o împart cu sistemul medical. Fac parte ca membru mai mic din cadrul acestei familii care se numește România. De multe ori m-a făcut să simt teamă, neputință, mânie, singurătate și nevoie de sprijin. În ultimul timp a început să învețe să mă asculte și a acționat conform necesității pe care o am. Sper să nu-și piardă încrederea că o poate face mai bine. Cu mult mai bine. Trebuie să-mi fie alături ca o adevărată familie. Mai ales că gradul de bunăstare a crescut și așteptările sunt mai mari. Sunt tentat să privesc la prietenii din alte state care-mi spun cum sunt tratați și mă întreb de ce aici nu se întâmplă la fel. Avem nevoie cu toții să fim sănătoși și este dreptul nostru. O merităm. Și România la fel.”

*

Ștefan Răduț, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă

“Zilnic vedem știri care încep așa: România, țara Uniunii Europene pe primul loc la… și vă las pe dvs. să completați boala. Suntem pe primele locuri la boli și pe ultimul loc la finanțarea sistemului de sănătate. Sigur există o corelare între cele două, așa cum există o corelare între epidemiile de boli transmisibile și problemele cu vaccinarea. Nu putem avea un sistem de sănătate european fără finanțare și o comunicare europene. Chiar dacă geografic suntem la marginea Europei, românii sunt cetățeni europeni și merită o sănătate europeană!”

*

Alina Comănescu, Asociația Sănătate pentru Comunitate

,,O alocare bugetară adecvată pentru Sănătate înseamnă în primul rând cunoașterea situației și a nevoilor pacienților, pornind de la un element fundamental pentru orice sistem performant: registrele de pacienți. Se asigură astfel o finanțare adecvată epidemiologiei fiecărui tip de boală cronică, dar și posibilitatea armonizării datelor la nivel european, prin conectarea registrelor de pacienți din România cu cele europene.

Accesul rapid al pacienților la medicamente inovatoare a devenit o necesitate în anul 2018, în acest sens modificarea legislației în domeniul studiilor clinice și recuperarea decalajului existent în această zonă ar permite pacienților români acces gratuit la tratamente de ultimă generație. Informarea și educarea pacienților și publicului larg cu privire la beneficiile înrolării în studii clinice oferă dreptul pacienților români la Sănătate ca în Europa!”

###

Despre Coaliția pentru Sănătate Europeană

Coaliția pentru Sănătate Europeană este deschisă organizațiilor neguvernamentale și asociațiilor profesionale sau de pacienți care au legătură cu sistemul de sănătate sau care militează pentru îmbunătățirea lui.

La data lansării campaniei, Coaliția pentru Sănătate Europeană este alcătuită din urmatoarele organizații:

Alianța Națională pentru Boli Rare România, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Asociația Română pentru Hemofilie, Asociația Sănătate pentru Comunitate, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație, Local American Working Group.

1 Studiul ,,Comportamente şi atitudini privind bolile cronice în România” realizat în luna august de către Cult Market Research pentru Coaliția pentru Sănătate Europeană. studiul a fost realizat pe un eșantion de 1064 de persoane cu vârste de peste 18 ani și că este reprezentativ la nivel național.

Interacțiunile dintre industria farmaceutică și profesioniștii din domeniul sănătății sunt esențiale pentru ca pacienții să poată beneficia de cele mai noi si mai eficiente tratamente

Conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 194/2015, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale a publicat pe site-ul www.anm.ro datele privind interacţiunile dintre producătorii de medicamente şi profesioniştii şi instituţiile din domeniul sanitar aferente anului 2017.

Terapiile salvatoare de vieți, rezultat al cercetărilor oamenilor de știință, ar rămâne în laboratoare dacă nu ar ajunge la pacienți. Pentru că pacienții să poată beneficia de cele mai noi inovații în medicină, este necesară colaborarea dintre cei care le descoperă și cei datorită cărora acestea pot ajunge la pacienți: profesioniștii din domeniul sănătății.

Spre exemplu, în perioada ianuarie – mai 2018, în Statele Unite ale Americii, Centrul pentru Cercetarea și Evaluarea Medicamentelor din cadrul FDA (Food and Drug Administration) a aprobat 15 medicamente de ultimă generație pentru diferite boli rare, psoriazis, HIV, poliartrită reumatoidă sau cancer de prostată. Aceste medicamente, care în curând vor ajunge și în Europa, reprezintă noutăți absolute, tratamente care se pot dovedi salvatoare de vieți, pentru pacienții din lumea întreagă.

Una dintre modalitățile prin care specialiștii din sănătate pot fi permanent la curent cu inovațiile din medicina este prin intermediul interacțiunilor cu industria farmaceutică; spre exemplu, prin facilitarea accesului la ultimele noutăți prezentate la evenimente științifice naționale sau internaționale, unde aceștia pot afla care sunt cele mai noi terapii disponibile pentru diferite afecțiuni și cum pot fi acestea introduse în schemele terapeutice ale pacienților.

Totodată, experiența clinică a medicilor este esențială în procesul de cercetare și dezvoltare, pentru a putea identifica nevoile pacienților și a putea răspunde lor într-o manieră eficientă. De aceea, colaborarea dintre industria farmaceutică și profesioniștii din domeniul sănătății poate lua forma consultării reciproce. Cunoștințele medicilor și ale industriei creează sinergii valoroase, pentru dezvoltarea de noi terapii sau pentru îmbunătățirea celor existente.

În ultimii ani, colaborările dintre industria farmaceutică și profesioniștii din domeniul sănătății au loc într-un cadru transparent, bine reglementat, ce își propune să prevină eventuale derapaje. Măsurile legislative și normele de autoreglementare conlucrează astfel pentru a construi un climat de încredere, în care profesioniștii din sănătate și industria farmaceutică să poată colabora, în beneficiul pacientului.

În anul 2013, Federația Europeană a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice (EFPIA) a decis să adopte un Cod de Transparență al tuturor interacțiunilor dintre membrii săi – 1900 companii farmaceutice internaționale – și profesioniștii din domeniul sănătății.

România a fost printre primele țări din Europa care a legiferat transparentizarea acestor interacțiuni. Începând cu anul 2015, companiile membre ARPIM, transmit către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale toate informațiile solicitate privind colaborările cu profesioniștii din sănătate, acestea fiind publicate pe site-ul anm.ro. Mai mult de, toate cele 29 de companii membre ARPIM respectă standardele stricte de conduită impuse la nivelul industriei prin Codul de Etică al asociației.

Taxa clawback a crescut cu 60% în ultimii doi ani

În primul trimestru al anului 2018, taxa clawback a ajuns la 24,1%, cu 60% mai mare comparativ cu același trimestru al anului 2016.

Nivelul suprataxării, unic în Europa, corelat cu prețul medicamentelor stabilit la nivelul minim european, a dus la retragerea de pe piață a sute de produse. Riscul ca multe alte medicamente să dispară de pe piață este major în condițiile în care estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM) arată că în primul trimestru al anului 2019 taxa clawback poate atinge pragul de 27%, un maxim istoric, dacă luăm în considerare şi revizuirea prețurilor care va fi finalizată în octombrie.

Soluția propusă de ARPIM vizează plafonarea taxei clawback, însă este o soluție care poate fi benefică sistemului de sănătate doar în condițiile creșterii bugetului alocat medicamentelor cu 17% față de nivelul actual. ARPIM a înaintat autorităților o serie de soluții alternative de finanțare.

„Încă din anul 2012, sistemul actual de implementare a taxei clawback se bazează exclusiv pe producătorii de medicamente pentru acoperirea creșterii nevoilor de tratament ale pacienților români. Însă, dispariția medicamentelor de pe piață a arătat că un astfel de sistem nu este sustenabil.

Am propus o serie de soluții pe termen scurt care pornesc de la premisa că modificarea taxei clawback trebuie să înceapă cu creșterea bugetului alocat medicamentelor, care astăzi este la același nivel ca acum 6 ani. Totodată, este important să menționăm că orice schimbare în mecanismul de implementare a taxei clawback, cum ar fi excluderea din calculul taxei a medicamentelor cu prețuri sub 10 lei sau 25 lei, fără resurse financiare adiționale, va avea drept consecință creșterea suprataxării la un nivel între 26% și 30% pentru toate celelalte medicamente. Consecințele vor fi resimțite de pacienții români care riscă să găsească din ce în ce mai puține medicamente în farmacii”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente începând cu anul 2012 este în valoare de 8,4 miliarde lei, cumulat.  Astfel, producătorii au plătit pentru tratamentul a 1 din 4 pacienți români. Este un mecanism nesustenabil, care contribuie la crizele de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate.

„Grupul de lucru constituit de Ministerul Sănătății pentru regândirea taxei clawback arată faptul că autoritățile au înțeles urgența de a identifica un mecanism funcțional pentru implementarea unei taxe sustenabile, predictibile, care să fie în beneficiul pacienților români.

ARPIM este parte din grupul de lucru și, ca asociație profesională, reprezentând 70% din valoarea pieței de medicamente, ne anunțăm încă o dată disponibilitatea de a coopera deschis cu autoritățile și toți actorii implicați pentru dezvoltarea unui nou mecanism de calcul al taxei. Taxa crește alarmant și toate estimările ne arată că va fi din ce în ce mai mare. Situația trebuie să se schimbe”, a adăugat Liviu Popescu.

Un vaccin ajunge pe piață după cel puțin zece ani de cercetare şi dezvoltare

Vaccinurile sunt sigure, eficiente și salvează vieți

În contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) atrage atenția asupra siguranței şi beneficiilor vaccinării, ca metodă specifică de prevenție a numeroase boli infecțioase care pot fi letale sau pot produce sechele grave, mai ales în rândul copiilor.

Anual, între 2 şi 3 milioane de vieți sunt salvate datorită vaccinării. În perioada 2000 – 2016, vaccinarea antirujeolică, spre exemplu, a dus la o scădere cu 84% a cazurilor de deces cauzate de rujeolă[1], și în aceeași perioadă, datorită introducerii vaccinului antirubeolic în diferite țări la nivel global, cazurile de rubeolă au scăzut cu 97%, de la aproximativ 671.000 cazuri diagnosticate în 102 țări, la aproximativ 22.000 cazuri în 165 țări.[2]

,,Vaccinurile sunt sigure, eficiente şi salvează vieți. Este nefiresc să înregistrăm atâtea decese cauzate de rujeolă în condițiile în care avem la îndemână vaccinarea, o metodă sigură de prevenire şi control a acestei afecțiuni şi a multor altor boli infecțioase care pot avea consecințe severe asupra sănătății copilului.

Acoperirea vaccinală în România variază între 67 şi 92% pentru diferitele tipuri de antigene din programul național, în condițiile în care nivelul de siguranță recomandat de Organizația Mondială a Sănătății este de 95%, nivel care asigură o bună protecție populațională şi permite evitarea epidemiilor şi eliminarea unor boli cum sunt poliomielita și rujeola. Părinții trebuie să se informeze, în primul rând de la medicii lor de familie, despre beneficiile vaccinării, care depășesc cu mult riscurile, să înțeleagă că un vaccin este rezultatul unui proces riguros de producție și de testare şi că acesta ajunge pe piață după ce a primit o serie întreagă de aprobări de la autoritățile competente. Mai mult, părinții trebuie să aibă încredere că reacțiile adverse post-vaccinale indezirabile (RAPI) sunt atent monitorizate de Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi de Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), ca o garanție suplimentară pentru sănătatea copiilor”, a declarat Prof. Dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.

Nu doar autoritățile competente monitorizează siguranța şi eficiența vaccinurilor existente pe piață. Şi producătorii acestora desfăşoară multiple studii şi monitorizează reacțiile adverse, ca parte din procesul de farmacovigilență, mulți ani după ce un vaccin ajunge pe piață.

,,Ne aliniem mesajului principal pe care Organizația Mondială a Sănătății încearcă să-l sublinieze în această perioadă: vaccinurile funcționează. Mai mult, adăugăm că vaccinurile sunt sigure, sunt rezultatul a decenii de cercetare şi dezvoltare şi a unui proces de producție extrem de riguros, din care 70% din timp este alocat testării calității[3]. Mai mult, monitorizarea siguranței vaccinurilor se desfășoară pe întreg ciclul de viață al unui produs, chiar şi după punerea acestuia pe piață, conform reglementărilor impuse de legislația europeană.

Mai departe, producătorii investesc şi în cercetarea de noi vaccinuri, la nivelul SUA fiind peste 300 de vaccinuri[4] în proces de testare sau dezvoltare,” a adăugat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Procesul de cercetare şi dezvoltare a unui vaccin durează între 12 şi 15 ani[5]. Acesta începe de la faza preclinică, unde este stabilit profilul de siguranță a vaccinului şi apoi continuă cu etapa studiilor clinice de faza întâi. Această etapă durează între 12 – 18 luni şi are drept obiective evaluarea siguranței vaccinului, identificarea eventualelor reacții adverse şi stabilirea dozajului optim. Ulterior, vaccinul trece prin a doua şi a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranța şi eficiența vaccinului, stabilirea dozajului optim şi a calendarului de administrare. Vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autoritățile competente şi ulterior, produs şi distribuit populației.[6]

,,Tusea convulsivă, difteria, poliomielita reprezintă afecțiuni atât de severe, care au un impact dramatic asupra sănătății celor mici. Doar că, datorită vaccinării, aceste afecțiuni sunt rar întâlnite şi astfel mulți dintre părinți nu reuşesc să conştientizeze la ce risc îşi expun copiii atunci când refuză să-i vaccineze. Pe măsură ce rata de vaccinare scade, creşte riscul ca aceste boli să reapară.

Este mult mai probabil ca un copil să sufere în urmă contractării unei afecțiuni care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare, decât în urma administrării unui vaccin. Părinți, vorbiți cu medicii, rugați-i să vă răspundă la întrebări, selectați-vă sursele de informare şi vaccinați-vă copiii”, a declarat Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar MF, Vicepreședinte şi coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.

[1] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs286/en/

[2] http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs367/en/

[3] https://www.ifpma.org/resource-centre/the-complex-journey-of-a-vaccine/

[4] https://www.ifpma.org/subtopics/vaccines-advancing-vaccine-technologies-and-extending-the-benefits-to-everyone/

[5] https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/

[6] https://www.vaccineseurope.eu/about-vaccines/key-facts-on-vaccines/how-are-vaccines-developed/