All posts by Arpim

Christian Rodseth este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România, este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate în luna februarie. Din conducerea ARPIM, alături de Christian Rodseth, mai fac parte Alina Culcea, Director General Amgen România, recent aleasă în funcția de Vicepreședinte și Serge Nicollerat, Director General Servier România, care își păstrează poziția de Vicepreședinte ocupată și în mandatul anterior al conducerii asociației.

Absolvent al unui program MBA internațional, Christian Rodseth are o experiență de 15 ani în industria farmaceutică, dobândită în diverse regiuni geografice, precum și în alte sectoare ale mediului de afaceri- vânzări și marketing, health economics și management general. Înainte de a prelua poziția actuală în cadrul Janssen Compania Farmaceutică a Johnson & Johnson, Christian Rodseth a fost Director al departamentului de Vânzări & Marketing al Janssen Africa de Sud și regiunea Subsahariană. În perioada 2016 – 2018, noul Președinte a fost membru şi ulterior Vicepreşedinte în conducerea ARPIM.

,,Alături de colegii din board, voi duce mai departe misiunea ARPIM de a contribui la îmbunătățirea accesului pacienților români la medicamente de ultimă generație și servicii medicale la standarde europene. Cred în dialog şi în parteneriat. De aceea, consider că este responsabilitatea conducerii ARPIM, precum și a fiecărui membru în parte, să colaboreze cu factorii de decizie din domeniul sănătății pentru a reduce decalajele dintre Sănătatea României și standardele europene în domeniu.

Vom continua, așadar, să dezvoltăm și să propunem soluțiile care vizează un acces mai bun al pacienților la medicamente prin actualizarea bugetului alocat medicamentelor în acord cu nivelul de consum al pacienților, ajustarea taxei clawback, revizuirea mecanismelor de introducere a medicamentelor inovatoare pe lista de compensate. Un pacient care primește tratamentul de care are nevoie, la momentul oportun are toate şansele să rămână o persoană activă în societate, independentă care beneficiază de o calitate bună a vieții, indiferent de diagnostic. Pacienții români au acest drept”, a declarat Christian Rodseth, Președintele ARPIM.

În board-ul ARPIM au fost aleși doi noi membri: reprezentanții companiei Novo Nordisk, Cecilia Radu, Director General și Merck Sharpe and Dohme, Nicholas Renard, Director General.

Reprezentanții companiilor Roche România – Martine Draullette, Director General și Eli Lilly România – Attila Fejer, Director General își păstrează poziția de membri ai board-ului, ocupată și în mandatul anterior, iar Dan Zaharescu rămâne în conducerea asociaţiei, în calitate de Director Executiv.

În doar 4 ani pacienții români au rămas fără aproape 400 de medicamente inovatoare

În perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2019 au fost retrase de pe piață 376 de medicamente inovatoare, dintre care 202 sunt fără alternativă terapeutică, conform unei analize a Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Criza va continua, 26 de medicamente fiind notificate deja pentru discontinuitate în primele două săptămâni ale lunii ianuarie.

,,Numărul din ce în ce mai mare de medicamente care dispar de pe piață reprezintă o dovadă a faptului că soluționarea celor două cauze majore care duc la dispariția lor de pe piață trebuie să devină o prioritate pentru toți cei implicați. Politica celui mai mic preț european și taxa clawback care înregistrează creșteri trimestriale au consecințe majore asupra pacienților. Riscul pentru sănătatea lor  este din ce în mare pentru că pot dispărea în continuare medicamente fără nicio alternativă terapeutică.

Suntem într-o perioadă în care România are președinția Consiliului European, iar în acest context, Ministerul Sănătății are printre priorități accesul pacienților la medicamente. Însă, pacienții români sunt din ce în ce mai departe de standardele europene din domeniul sănătății la capitolul acces la medicamente”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Cu toate acestea, ARPIM susține măsurile luate pentru identificarea unei noi abordări a taxei clawback prin implicarea în grupul de lucru inter-ministerial înființat anul trecut cu acest scop. De asemenea, consideră că soluția punctuală de a actualiza bugetul anual alocat medicamentelor cu rata inflației, care va intra în vigoare începând cu ultimul trimestru al anului 2018, reprezintă un bun pas înainte.

,,Considerăm că este crucial ca toate eforturile pentru a crește nivelul de predictibilitate și sustenabilitate ale taxei clawback să continue într-un ritm cât mai alert, iar pentru asta, bugetul alocat medicamentelor trebuie, într-adevăr, actualizat anual.

Totodată, ne așteptăm ca autoritățile să acorde în continuare atenție soluțiilor propuse de ARPIM, printre care și eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale”, a adăugat Liviu Popescu.

Comunitatea medicală de diabetologi și producătorii de medicamente inovatoare lansează un apel pentru colaborare extinsă în domeniul diabetului

Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – Grupul de lucru Diabet au semnat un protocol de colaborare, care reprezintă un angajament pentru parteneriat în domeniul prevenției și managementului integrat al pacientului cu diabet,  lansând un apel deschis pentru toți factorii interesați.

 

Datele la nivelul României arată că 11,6% din populație suferă de diabet[1], prevalența ajungând până la 17,7% pentru grupa de vârstă 60-79 de ani. Cu toate acestea, gradul de conștientizare și informare a populației cu privire la diabet rămâne scăzut, atât pentru pacienții cu diabet zaharat cât și pentru non-pacienți. Diabetul este perceput de către români ca o boală mai puțin gravă decât accidentul vascular cerebral, obezitatea, bolile de inimă, artrita sau hepatita. În același timp, 3 din 4 români sunt de acord că România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește accesul la noi medicamente antidiabetice[2].

Complicațiile cardiovasculare în diabet, care sunt considerate a fi principala cauză de deces în rândul pacienților (procentul este estimat la 50% și poate urca până la 75%-80%) presupun costuri foarte ridicate[3]. Având în vedere că se estimează o creștere a prevalenței diabetului în toată Europa cu 16%, costurile financiare vor reprezenta tot mai mult o povară pentru bugetul sănătății.

Prof. Romulus Timar, Președinte SRDNBM: Din cauza incidenței din ce în ce mai ridicate și a complicațiilor bolii, diabetul privește nu doar persoana cu diabet sau medicul său, ci fiecare familie în parte, medicii diabetologi, celelalte specialități implicate în managementul diabetului, companii și autorități. 

Datele Federației Internaționale de Diabet – IDF arată că una din două persoane care trăiesc în prezent cu diabet zaharat de tip 2 este nediagnosticată, iar mai puțin de 1 din 4 membri ai familiei au acces la programe de educație pentru diabet. De aceea, consider că trebuie să avem o abordare de 360˚, colaborând eficient în problematica diabetului în ceea ce privește educația, prevenţia, în stabilirea diagnosticului precoce şi într-un tratament eficient, care să conducă la prevenirea riscurilor apariției bolii și la o calitate a vieţii cât mai bună a persoanelor care suferă de această afecțiune.

Protocolul de colaborare dintre SRDNBM și ARPIM, semnat cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, reprezintă un angajament pe termen lung asumat de cele două părți în vederea susținerii active a unor acțiuni care urmăresc prevenția, depistarea precoce și managementul integrat al pacienților cu diabet.

Cecilia Radu, Coordonator Grup de lucru Diabet din cadrul ARPIM: Cu toții avem o responsabilitate față de pacienții care suferă de diabet, să contribuim la îmbunătățirea stării de sănătate și calitatea vieții acestora. Protocolul de colaborare cu Societatea Română de Diabet reprezintă un prim pas pentru un parteneriat pe care dorim să-l extindem în următorii ani. Pentru a contribui eficient la creșterea gradului de educare cu privire la diabet și complicațiile afecțiunii, avem nevoie de sprijinul întregii comunități medicale – cardiologi, medici de familie, nutriționiști, pediatri, endocrinologi, medici rezidenți și studenți la medicină, precum și de asociațiile de pacienți și autoritățile responsabile în domeniu.

Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM: În cadrul asociației prioritatea noastră este contribuția la îmbunătățirea calității vieții pacienților și respectarea drepturilor acestora. Cu ajutorul expertizei membrilor, care investesc permanent în cercetare și dezvoltare, continuăm să identificăm soluții la problemele cu care se confruntă pacienții din România.

 

Invitația pentru a adera la această inițiativă rămâne deschisă pentru toți factorii interesați.

  • Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) are ca obiectiv ameliorarea permanentă a calității îngrijirii medicale și a calității vieții persoanelor cu diabet zaharat și/sau cu alte boli de nutriție și metabolism.
  • În cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost format un grup de lucru pe diabet care reunește următoarele companii: AstraZeneca Pharma, Boehringer Ingelheim RCV GmbH &Co KG, Eli Lilly România, Merck România, Merck Sharp & Dohme România, Novo Nordisk Farma, Roche România, Sanofi România și Servier Pharma. Scopul grupului de lucru este de a se implica activ în creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește diabetul și în definirea politicilor de prevenție și management integrat pentru pacienții cu diabet. Grupul de lucru este afiliat proiectelor grupului de lucru Diabet creat la nivelul EFPIA – Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice și Forumului European al Diabetului.

 

[1] Studiu Predatorr – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, 2013;

[2] Studiu IMAS – Percepții și atitudini legate de prevenirea, diagnosticarea și tratamentul diabetului, noiembrie 2016.

[3] Studiu al companiei Novo Nordisk cu privire la costul complicațiilor cardiovasculare în diabet în mai multe țări, prezentat la Congresul Anual European ISPOR, 2017. Rezultatele arată că în cazul României, aceste costuri se ridică la 581 mil. euro/ an, reprezentând un cost de 586 euro/an/ pacient cu diabet.

Pacienții români solicită tratamente și servicii medicale similare cu cele ale cetățenilor europeni

Coaliția pentru Sănătate Europeană, din care fac parte asociații de pacienți și reprezentanți ai industriei farmaceutice, a demarat campania ,,Ai dreptul la Sănătate ca în Europa”, al cărei element central îl constituie realitatea că pacienții români sunt pacienți europeni și că au dreptul la tratamente și servicii medicale la același nivel și calitate ca ale celorlalți cetățeni europeni.

Aproape jumătate dintre români consideră că serviciile medicale de calitate slabă și subfinanțarea sistemului de sănătate sunt principalele probleme cu care bolnavii cronici se confruntă în ceea ce privește afecțiunea cronică, conform unui studiu realizat în cadrul campaniei1.  Coaliția pentru Sănătate Europeană susține că bugetul alocat tratamentelor trebuie să reflecte nevoile reale ale tuturor pacienților români. Creșterea alocărilor bugetare, dar și o mai bună administrare a resurselor existente, ar putea reduce decalajul dintre sistemul de sănătate din Romania și cel existent în alte state europene.

,,Nu mai putem ignora numărul în creștere al pacienților diagnosticați cu afecțiuni severe, nu mai putem ignora faptul că nevoile lor de tratament nu sunt acoperite. Pacienții noștri nu primesc medicamentele potrivite pentru afecțiunea lor, în momentul în care au nevoie. Ei trebuie să lupte pentru un drept care, și în România, ca în orice altă țară europeană, este garantat prin Constituție: dreptul la ocrotirea Sănătății. Ne dorim ca în planificarea bugetară să se țină cont, înainte de orice, de binele pacienților și de ceea ce au ei nevoie, de la acces la medicamente, până la programe de screening și prevenție. Cu toții vrem o țară ca afară, primul pas în a transforma România într-o țară ca afară la capitolul Sănătate este să înțelegem că oamenii sunt esențiali pentru dezvoltarea unei societăți și întâi de toate, ei trebuie să fie sănătoși, activi”, a declarat Rozalina Lăpădatu, Președinte IDSE, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

“Ca reprezentant ai pacienților cronici și pacient de 40 de ani, îmi doresc să fiu tratat într-un sistem de sănătate performant, la același nivel cu celelalte state europene. Îmi doresc ca expresia pacientul în centrul sistemului să fie o realitate și nu doar o declarație, așa cum este în prezent. Aș vrea să avem un sistem de sănătate mai bine finanțat, în care să fie clar definit circuitul pacientului și fiecare să aibă un acces facil la tratament și îngrijiri de sănătate, cât mai puțin birocratizat. Realitatea ne situează însă pe ultimul loc în UE în toate statisticile legate de sănătate. Oare atât ne dorim sau doar atât putem face pentru sănătatea cetățenilor români?” a declarat Radu Gănescu, Președinte COPAC, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

Potrivit aceluiași studiu1, aproape 60% dintre români consideră că sistemul de sănătate nu le acordă bolnavilor cronici atenția necesară, în condițiile în care o treime dintre români au declarat că au fost diagnosticați cu o boală cronică de-a lungul vieții și 1 din 3 români au declarat că au persoane care suferă afecțiuni cronice printre cei apropiați.

În anul Centenarului, dar și din perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România trebuie să se poată baza pe un sistem de sănătate cu performanțe înalte și cu acces neîngrădit pentru pacienți la servicii medicale și soluții terapeutice moderne, la tratamente și medicamente inovative, in linie cu cele existente în celelalte țări europene. Dezvoltarea României și sustenabilitatea creșterii economice din următorii ani vor fi influențate decisiv de starea de sănătate a oamenilor și de încrederea lor în capacitatea sistemului public de sănătate de a le acoperi toate nevoile. O țară cu oameni sănătoși este mai puternică și mai competitivă, și privind către planurile sale de viitor, România are nevoie de o sănătate ca în Europa. Este un moment cheie pentru a ne asuma, ca țară, din această perspectivă, un angajament ferm față de viitorul Uniunii Europene”, a declarat Călin Gălășeanu, Președinte ARPIM, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

„Ai dreptul la Sănătate ca în Europa” este o campanie concepută nu doar pentru cei care sunt pacienți acum. Toți românii au dreptul să fie trataţi la acelaşi nivel cu ceilalţi europeni. Fiecare dintre noi devine pacient al sistemului de sănătate la un moment dat sau are pe cineva drag care se lovește de sistem, mai devreme sau mai târziu. Sperăm să convingem cât mai mulți oameni, pacienți sau nu, să susțină această campanie. Este unul dintre motivele pentru care am inclus în campanie o platfomă online unde orice pacient român își poate face cunoscută povestea pentru a-i inspira pe alții în lupta cu afecțiuni similare și unde toți ceilalți pot scrie mesaje de încurajare pentru cei care au nevoie”, a mai declarat Alina Comănescu, Președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, membru al Coaliției pentru Sănătate Europeană.

Manifestul și detaliile despre acțiunile campaniei sunt disponibile pe site-ul campaniei, www.sanatateeuropeana.ro.

Membrii Coaliției pentru Sănătate Europeană mai declară:

 Mirela Iordan, Secretar General LAWG

 „Recunoaștem progresul făcut de autorități în ceea ce privește accesul pacienților la tratamente inovatoare, însă există un decalaj considerabil între România şi media europeană. În Europa cetăţenilor egali este inacceptabil să avem copii care încă mor din cauza unor afecţiuni care au fost eradicate. Este nevoie de un efort continuu pentru a putea contribui la acoperirea nevoilor de tratament ale pacienţilor eligibilor şi astfel, la reducerea deceselor care pot fi evitate. Ştiinţa medicală şi tehnologiile disponibile sunt salvatoare de vieţi.”

 *

 Dorica Dan, Alianța Națională pentru Boli Rare din România

,,Cercetarea este esențială pentru a oferi pacienților cu boli cronice răspunsurile și soluțiile de care au nevoie, fie că este vorba de un tratament nou sau despre îmbunătățirea îngrijirii.

Pentru a asigura o îngrijire holistică a pacienților este nevoie de colaborarea tuturor celor implicați în diagnosticare și îngrijire, între pacienți și specialiști, autorități și industrie, între furnizorii de îngrijire medicală și socială. Monitorizarea permanentă a pacienților și asigurarea continuității îngrijirii sunt necesare pentru eficientizarea resurselor existente.”

* 

Daniel Andrei, Asociația Română de Hemofilie

“Atunci când pronunț cuvântul <<sănătate>>, nu mă simt foarte confortabil. Probabil din teama de a nu mai pierde ceva din ce mi-a mai rămas. Țin cu dinții ca părțile funcționale rămase să le mențin la un nivel mulțumitor. Responsabilitatea o împart cu sistemul medical. Fac parte ca membru mai mic din cadrul acestei familii care se numește România. De multe ori m-a făcut să simt teamă, neputință, mânie, singurătate și nevoie de sprijin. În ultimul timp a început să învețe să mă asculte și a acționat conform necesității pe care o am. Sper să nu-și piardă încrederea că o poate face mai bine. Cu mult mai bine. Trebuie să-mi fie alături ca o adevărată familie. Mai ales că gradul de bunăstare a crescut și așteptările sunt mai mari. Sunt tentat să privesc la prietenii din alte state care-mi spun cum sunt tratați și mă întreb de ce aici nu se întâmplă la fel. Avem nevoie cu toții să fim sănătoși și este dreptul nostru. O merităm. Și România la fel.”

*

Ștefan Răduț, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă

“Zilnic vedem știri care încep așa: România, țara Uniunii Europene pe primul loc la… și vă las pe dvs. să completați boala. Suntem pe primele locuri la boli și pe ultimul loc la finanțarea sistemului de sănătate. Sigur există o corelare între cele două, așa cum există o corelare între epidemiile de boli transmisibile și problemele cu vaccinarea. Nu putem avea un sistem de sănătate european fără finanțare și o comunicare europene. Chiar dacă geografic suntem la marginea Europei, românii sunt cetățeni europeni și merită o sănătate europeană!”

*

Alina Comănescu, Asociația Sănătate pentru Comunitate

,,O alocare bugetară adecvată pentru Sănătate înseamnă în primul rând cunoașterea situației și a nevoilor pacienților, pornind de la un element fundamental pentru orice sistem performant: registrele de pacienți. Se asigură astfel o finanțare adecvată epidemiologiei fiecărui tip de boală cronică, dar și posibilitatea armonizării datelor la nivel european, prin conectarea registrelor de pacienți din România cu cele europene.

Accesul rapid al pacienților la medicamente inovatoare a devenit o necesitate în anul 2018, în acest sens modificarea legislației în domeniul studiilor clinice și recuperarea decalajului existent în această zonă ar permite pacienților români acces gratuit la tratamente de ultimă generație. Informarea și educarea pacienților și publicului larg cu privire la beneficiile înrolării în studii clinice oferă dreptul pacienților români la Sănătate ca în Europa!”

###

Despre Coaliția pentru Sănătate Europeană

Coaliția pentru Sănătate Europeană este deschisă organizațiilor neguvernamentale și asociațiilor profesionale sau de pacienți care au legătură cu sistemul de sănătate sau care militează pentru îmbunătățirea lui.

La data lansării campaniei, Coaliția pentru Sănătate Europeană este alcătuită din urmatoarele organizații:

Alianța Națională pentru Boli Rare România, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Asociația Română pentru Hemofilie, Asociația Sănătate pentru Comunitate, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație, Local American Working Group.

1 Studiul ,,Comportamente şi atitudini privind bolile cronice în România” realizat în luna august de către Cult Market Research pentru Coaliția pentru Sănătate Europeană. studiul a fost realizat pe un eșantion de 1064 de persoane cu vârste de peste 18 ani și că este reprezentativ la nivel național.